Raportul descrie o situație din ce în ce mai complicată pentru liderii democrațiilor iliberale din Europa. Noi alianțe politice, precum alegerea unui candidat unic al opoziției maghiare pentru alegerile parlamentare din 2022, ar putea pune în pericol guvernările liderilor iliberali din jurul lumii, precum cea a lui Viktor Orbán din Ungaria.
Drept răspuns, arată HRW, cei aflați la putere au continuat să apeleze la diferite tactici populiste pentru a câștiga încrederea electoratului, precum abordări rasiste, sexiste, xenofobe sau homofobe. Raportul precizează că eforturile democratice trebuie să se intensifice pentru a garanta un triumf al discursului democratic.
„Dacă democrațiile vor să câștige lupta împotriva autocrației, liderii lor trebuie să facă mai mult decât să pună în evidență deficiențele inevitabile ale autocraților”, se arată în raportul publicat.
Human Rights Watch amintește că politicienii trebuie să continue lupta de apărare a instituțiilor democratice, cum ar fi instanțele sau presa independente.
Polonia și Ungaria continuă atacul asupra principiilor democratice
În contextul pandemic, liderii mai multor țări, printre care și cei ai Ungariei și Poloniei, și-au însușit puteri excepționale pentru a putea conduce fără să întâmpine vreo dificultate din partea altor politicieni sau a societății civile.
În Ungaria, din martie 2020 și până la data publicării raportului, Guvernul condus de Viktor Orban adoptase peste 250 de ordonanțe de urgență, mare parte dintre acestea legate de pandemie. În urma răspândirii virusului SARS-CoV-2, guvernul maghiar a continuat să conducă prin ordonanțe ce au limitat dreptul la liberă adunare și accesul la informație publică al oamenilor.
Lupta împotriva independenței presei a dominat o mare parte din efortul autocrat de a submina instituțiile ce monitorizează activitatea Guvernului, arată raportul HRW. În iunie 2021, Curtea Supremă a revocat licența lui Klubradio, o stație de radio independentă din Budapesta. Klubradio își încetase activitatea încă din februarie 2021 și a cerut, între timp, ajutorul Curții Constituționale. O decizie ar urma să fie luată în perioada următoare.
Puținele organizații media independente rămase în țară, precum serviciul maghiar al Europei Libere, întâmpină dificultăți în a obține informații de la oficiali ai Guvernului. Unii jurnaliști independenți au fost inclusiv spionați prin intermediul tehnologiei dezvoltate de firma de software Pegasus.
„Suntem independenți din punct de vedere financiar față de orice entitate maghiară, nu depindem de publicitate. Singura noastră problemă este că nu putem obține cu adevărat informații de la oficiali ai Guvernului sau membri ai partidului Fidesz. Nu ne răspund (solicitărilor de comentarii, n.r.)”, afirma Akos Keller-Alant în luna iunie a anului trecut. La momentul respectiv, acesta lucra pentru serviciul maghiar al Europei Libere.
În momente de declin politic, membrii Fidesz au apelat la tehnici populiste de recâștigare a încrederii oamenilor, precum adoptarea unei legi în iunie 2021 ce interzice discuțiile despre identitatea de gen sau orientare sexuală în școli. În august 2021, o nouă lege le interzice magazinelor să vândă produse ce promovează sau portretizează diversitatea sexuală sau de gen pe raza a 200 de metri de locurile frecventate de copii.
Nici activiștii pentru drepturile omului nu au avut o activitate mai ușoară. Presa fidelă Guvernului Orban i-a numit pe mulți dintre aceștia drept „mercenari ai lui Soroș” sau „un risc de securitate națională”.
Partidele politice maghiare aflate în opoziție au format o coaliție împotriva lui Viktor Orban și l-au nominalizat pe Péter Márki-Zay, drept viitor premier dacă vor câștiga alegerile parlamentare din 3 aprilie 2022.
Nici în Polonia situația nu e mai bună. Partidul PiS, aflat la putere, a continuat consolidarea controlului asupra Justiției poloneze și a continuat atacurile la adresa jurnaliștilor sau activiștilor pentru drepturile omului critici la adresa Guvernului.
În octombrie, Curtea Constituțională a respins conceptul supremației legislației europene, fapt ce a amplificat criza dintre Varșovia și Bruxelles.
Tot în 2021, în luna iulie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a cerut suspendarea camerei disciplinare a Curții Supreme. Deși, în august 2021, Guvernul polonez a anunțat că va renunța la aceasta, nicio măsură nu a fost luată între timp.
Situația femeilor poloneze care au căutat să avorteze în 2021 s-a înrăutățit simțitor. La finalul anului 2020, Curtea Constituțională a Poloniei a interzis aproape în totalitate orice formă de avort. Multe dintre femeile care au încercat în 2021 să avorteze s-au confruntat cu oportunități limitate, întrucât le-a fost mult mai greu să călătorească înalte țări, unde practica este legală.
De asemenea, autoritățile poloneze s-au făcut remarcate la finalul anului în urma violenței fizice cu care i-au întâmpinat pe mulți dintre migranții împinși ilegal peste graniță de către Belarus.
Deși Varșovia și-a justificat tacticile aplicate de polițiștii și soldații de la graniță, acțiunile Poloniei încalcă obligațiile pe care aceasta le are sub legislația europeană și internațională. Acestea le interzic statelor să îi pună pe migranți într-o situație de risc fizic sau în pericol de moarte. La momentul scrierii raportului, cinci imigranți fuseseră descoperiți morți în pădurile de la granița celor două țări.
Legea „agentului străin”, invocată tot mai des în Rusia
Până la data de 31 decembrie 2021, numărul de persoane sau entități trecute pe lista „agenților străini” ajunsese în Rusia la 111. Legea etichetează diferite organizații sau persoane ca fiind finanțate din străinătate.
În decembrie 2021, două membre ale trupei Pussy Riot, Nadejda Tolokonnikova și Veronika Nikulșina, alături de doi jurnaliști ai Europei Libere au fost adăugați pe lista „agenților străini”.
Într-un caz separat, Team 29, o asociație informală de avocați ce reprezentau clienți în cazuri sensibile, și-a întrerupt activitățile profesionale după ce membrii acesteia ar fi aflat că autoritățile plănuiau să o numească drept o „organizație străină nedorită”. Directorul acesteia, Ivan Pavlov, a părăsit Rusia în luna septembrie, iar în octombrie autoritățile l-au pus pe lista de persoane căutate.
Autoritățile s-au folosit de pretextul pandemic pentru a interzice complet orice formă de adunare publică organizată de societatea civilă sau activiștii politici.
Înainte de protestele pro-Navalnîi din ianuarie 2021, autoritățile au arestat presupuși organizatori și activiști cunoscuți în rândul protestatarilor, iar multe universități din Rusia și-au ameniințat elevii cu exmatricularea dacă aceștia ar fi intenționat să se alăture protestelor.
