Executivul UE se arată îngrijorat de activitatea tribunalului constituțional polonez a cărui jurisprudență de dată recentă contestă primatul dreptului european asupra celui intern.
Tribunalul constituțional al Poloniei a decis în luna iulie a acestui an că măsurile impuse de Curtea Europeană de Justiție sunt neconstituționale, deși a fost de acord cu supremația dreptului UE atunci când a devenit membră a blocului comunitar în 2004.
Guvernul naționalist de dreapta Drept și justiție (Pis), care a ajuns la putere în 2015, a încercat să conteste acest principiu, aducând în același timp instanțele interne sub control politic.
Acțiunea în justiție a UE este un răspuns la hotărârea din iulie și la una similară din octombrie.
Urmează ani de dispute legale cu privire la independența instanțelor poloneze.
Dovadă că Bruxelles-ul și-a cam pierdut răbdarea, stă chiar declarația comisarului UE pentru justiție, Didier Reynders.
„Am încercat să ne angajăm într-un dialog, dar situația nu se îmbunătățește. Elementele fundamentale ale ordinii juridice a UE, în special primatul dreptului UE, trebuie respectate”, a spus comisarul european.
Comisia a mai spus că are „îndoieli serioase” cu privire la independența și imparțialitatea tribunalului constituțional polonez, un organism care include foști parlamentari PiS în banca sa.
Judecătorii pensionați ai tribunalului au declarat că instanța „a încetat să-și îndeplinească sarcinile și îndatoririle constituționale” de când calitatea sa de membru a fost revizuită.
Guvernul polonez susține că acțiunea în justiție a Comisiei reprezintă un atac la suveranitatea sa.
„Comisia Europeană inițiază proceduri și dorește să subordoneze tribunalul constituțional din Polonia dreptului UE”, a scris pe Twitter adjunctul ministrului de justiție, Sebastian Kaleta.
„Acesta este un atac la adresa constituției poloneze și a suveranității noastre”, a spus el.
Europarlamentarul polonez Beata Szydło, fost prim-ministru al Poloniei din 2015 până în 2017, a scris pe Twitter că „acesta nu este o dispută legală, ci un atac la constituția poloneză și la fundamentele statului polonez” și că executivul european ar urmări să „priveze Polonia de drepturile sale ca stat suveran.”
Juriştii spun că acțiunea Comisiei este foarte importantă, chiar dacă puțin cam tardivă.
„Este foarte bine că se întâmplă acest lucru, pentru că nu se poate ca Comisia să-și păstreze credibilitatea în domeniul statului de drept tolerând aventurile tribunalului constituțional polonez”, spune Jakub Jaraczewski, cercetător la Democracy Reporting International, citat de The Guardian.
Guvernul polonez are acum două luni pentru a răspunde la „scrisoarea de punere în întârziere” a Comisiei. Cazul ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiție, ceea ce duce la amenzi zilnice împotriva Varșoviei.
Este ultimul demers al Comisiei după mai multe acțiuni în urma cărora i-a fost înghețat accesul Varșoviei la suma de 35,6 miliarde de euro, destinată recuperării economice după pandemia de Covid, din cauza îngrijorărilor UE față de subordonarea politică a justiției din Polonia.
Curtea Europeană de Justiție a amendat Polonia în luna octombrie a acestui an, cu 1 milion de euro pe zi pentru că a ignorat o hotărâre a UE care cere suspendarea camerei disciplinare a Curții Supreme a țării.
Judecătorii Curții spun că amenda este „necesară pentru a evita prejudicii grave și ireparabile aduse ordinii juridice a Uniunii Europene și valorilor pe care se întemeiază acea Uniune, în special cea a statului de drept”.
Instanța supremă a UE a impus pedeapsa pentru că Polonia nu a suspendat camera disciplinară a Curții Supreme, înființată în 2018 și care poate demite judecători și procurori.
CJUE se teme că structura astfel înființată ar putea fi folosită ca instrument de control politic, pentru a impune sancțiuni exact acelor magistrați care dau dovadă de independență față de puterea politică.
Polonia este acuzată de alte state membre ale UE că a regresat în ceea ce privește independența justiției și libertatea presei. De asemenea, Uniunea Europeană acuză Polonia că a politizat sistemul judiciar prin plasarea de judecători loiali Partidului Lege și Justiție, aflat la guvernare.
