Linkuri accesibilitate

Fondul Suveran al Norvegiei se retrage din România. De ce trebuie să ne îngrijorăm?


Retragerea din piața românească nu reprezintă o problemă de moment, dar poate avea influențe majore în viitor.

Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare ca active din lume, a decis să renunțe a întreg portofoliul de titluri de stat românești, concomitent cu reducerea expunerii pe acțiunile companiilor listate la București.

Economiștii consultați de Europa Liberă susțin că măsura nu este una care să afecteze piața bursieră din România, dar poate fi un semnal de alarmă ce trebuie luat în considera în întocmirea politicii fiscale și monetare a țării.

Nu cunoaștem justificarea acestei decizii, dar nu este un semnal bun pentru România. Nu cred că va avea un impact mare asupra bursei, dar ca imagine generală s-ar putea pe termen mediu și lung să conteze", comentează economistul Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.

N-aș vedea mari modificări pe piața locală. Deținătorii de fonduri românești sunt mulți și diversificați. Faptul că unul singur renunță la deținere nu înseamnă mare lucru pentru evoluția pe piață", spune și vicepreședintele CFA România, Adrian Codîrlașu.

Publicația profit.ro, care a anunțat retragerea Fondului Suveran, scrie că nu este exclus ca Fondul Suveran al Norvegiei să fi eliminat din portofoliu expunerea pe titlurile de stat românești în anticiparea majorării dobânzilor, atât în România, cât și pe piețele financiare internaționale, unde chiar finalul lunii trecute a adus un val de vânzări de titluri de stat. Chiar și așa, motivele pot fi multiple:

Dacă ne uităm la ce se întâmplă și în alte părți îngrijorarea este mai generală. Chiar și în Statele Unite au exista niște mișcări pe burse în legătură cu obligațiunile care reflectă această îngrijorare cu privire la inflație și prin urmare posibilitate de creștere a dobânzilor. Cred că o asemenea mișcare este temporară și lucrurile o să își revină", arată Aurelian Dochia.

Un alt element care trebuie luat în considerare este felul în care dolarul este tranzacționat la nivel global, pentru că evoluția monedelor locale este direct influențată.

Este mai degrabă revenirea inflației la nivel global. Asta poate avea un impact mult mai mare și poate asta a influența și Fondul Suveran să se retragă de pe piața românească. De asemenea, evoluția la dolar care se afla în creștere puternică în ultima perioadă și a atins maximul de după această criză. A apărut și cifra inflației și dacă la dolar, care este cea mai serioasă monedă globală, crește randamentul, automat la toate celelalte monede din lume va trebui să crească randamentul. Îl văd ca un efect care poate da volatilitate pe piața locală. România poate fi afectată dacă această mișcare pe dolar continuă", susține Codîrlașu.

Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei, alimentat cu capital obţinut de Norvegia din resurse petroliere şi gaze naturale din Marea Nordului, a fost creat în 1996 cu numele oficial de Fondul Global de Pensii Guvernamentale.

La nivel global, Fondul norvegian deținea acțiuni la peste 9.100 de companii din 69 de țări, reprezentând circa 73% din tot portofoliul de investiții. În funcție de cotațiile de luni, valoarea de piață a fondului se ridica la 10.913 miliarde de coroane norvegiene (1.273 miliarde de dolari).

Cum ar putea fi afectată România

Fondul norvegian avea acțiuni la 9 bănci și companii listate la BVB în decembrie 2020, structura portofoliului rămânând neschimbată față de 2019. Mai exact, norvegienii dețineau acțiuni la Sphera Franchise Group (administratorul restaurantelor Pizza Hut, Taco Bell şi KFC), Digi Communications, Globalworth Real Estate, OMV Petrom, Compa Sibiu, Electrica, Banca Transilvania, BRD-Societe Generale și MedLife.

Retragerea din piața românească nu reprezintă o problemă de moment, dar poate avea așadar influențe majore pe viitor.

Cel mai important și rapid efect ar fi creșterea costurilor de împrumut extern. Aici avem un interes mare pentru că suntem interesați de împrumuturi pentru finanțarea deficitului. Vor crește și costurile de împrumut și asta atrage de la sine această profeție a unor lideri care vorbea de creșterea dobânzilor interne", mai spune Aurelian Dochia la Europa Liberă.

Retragerea unui jucător de pe piață atrage imediat atenția celorlalți, dar experții în piața bursieră subliniază că aceștia nu copiază în general alegerile, ci acționează în funcție de propria analiză privind sustenabilitatea pieței de capital.

Ce măsuri trebuie să ia autoritățile?

Pentru investitorii externi un detaliu important este și deficitul bugetar, care a atins valori record la finalul lui 2019, când România a intrat în procedură de deficit excesiv. Pandemia determinat Comisia Europeană să permită statelor membre să depășească limita de 3% din PIB, dar România are procente importante de recuperat. Premierul Cîțu a insistat prin bugetul actual ca deficitul să nu mai depășească 7,16%

Noi avem ultima treaptă de investment grade, iar agențiile de rating sunt extrem de atente la modul cum e gestionat deficitul bugetar. Acesta e cel mai bun mod de a demonstra: fiind extrem de atenți la deficitul bugetar", arată vicepreședintele CFA România.

O eventuală retrogradare înseamnă că România, care rămâne dependentă de împrumuturi pentru finanțare, ar putea plăti dobânzi mai mari, s-ar putea împrumuta mai greu și, în cele din urmă, ar risca să ajungă să caute sprijin financiar de la FMI sau Banca Mondială.

România a trecut prin mari emoții privind o retrogradare în 2020, dar în cele din urmă agenția Standard & Poor’s a decis ca România să își păstreze ratingul de țară, cu perspectivă negativă. Însă economiștii atrag atenția că vestea bună nu înseamnă că autoritățile trebuie „să se culce pe o ureche”, deoarece riscul retrogradării nu a trecut. Principalele măsuri criticate la acel moment erau proiectele din Parlament privind creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor, măsuri ce creșteau deficitul deja mult depășit.

În proiectul de buget pe 2021 nu sunt trecute creșteri de alocații și pensii, iar deficitul este fixat pentru 7,16%.

Guvernul a arătat, precum a constatat și Consiliul Fiscal, că și-a schimbat metoda și obiectivele în calibra bugetul și deficitul bugetar prin a nu mai crește cheltuielile, cu atenți pe colectare pentru a crește veniturile și cu accent pe investiții. Aceste lucruri sunt arătate prin proiectul de buget. Scenariul de bază este că acest rating va rămâne. Scenariul risc este o scădere, dar va depinde în special de cum evoluează deficitul bugetar prognozat pentru acest an", arată Adrian Codîrlașu.

Economiștii insistă că executivul trebuie să arate în următorii trei ani, când nu mai sunt programate alegeri, mai multă predictibilitate, tocmai pentru a încuraja investitorii străini să intre pe piața românească.

Cred că trebuie să transmită niște semnale de predictibilitate. Să revină cu asigurările că nu sunt prevăzute modificări majore nici în politicele monetare, nici în cele fiscale", conchide și Aurelian Dochia.

XS
SM
MD
LG