Toate analizele pleacă de la realitatea de pe front: avansul forțelor terestre ruse este încetinit în pofida schimbării tacticii din ultima saptămână, marile orașe nu au putut fi cucerite și problemele logistice creează mari dificultăți.
Pierderile armatei sunt și ele semnificative, peste 7000 de soldați și bună parte din tehnica militară, spune Pentagonul, iar moralul trupelor este scăzut. Lupta armatei ucrainene a surprins neplăcut Kremlinul.
„Contraatacurile neîncetate ale Ucrainei forţează Rusia să redirecţioneze trupe numeroase pentru a-şi apăra propriile linii de aprovizionare. Acest lucru limitează drastic potenţialul ofensiv al Rusiei”, arată un raport al Ministerului britanic al Apărării, citat de BBC. Estimările americanilor arătă că trupele Rusiei sunt „îngheţate prin ţară”.
Cu toate acestea, chiar dacă lucrurile nu merg pe front după cum sperase Vladimir Putin, lucru reflectat în ieșirile sale tot mai nervoase, viitorul nu sună bine pentru ucraineni. Specialiștii sunt de acord că, așa cum s-a văzut în ultima săptămână, Putin se concentrează pe bombardarea orașelor indiferent la numărul victimelor civile.
„Războiul va deveni în continuare urât și veți vedea armata rusă folosind în unele zone tactici de presiune directă prin bombardarea orașelor și lovind populația civilă pentru a pune presiune asupra politicii Ucrainei”, spune pentru RFE/RL expertul militar rus Michael Kofman, care conduce Programul de studii asupra Rusiei la think tank-ul CNA din Virginia.
Războiul „urât” de care vorbesc experții militari înseamnă folosirea aviației sau a rachetelor neghidate, imprecise care lovesc zone rezidențiale, producând nenumărate victime civile. Răspunsul la aceste barbarii este că Vladimir Putin a fost numit „criminal de război” de tot mai multe state și lideri. Dar acest lucru nu este de natură să schimbe intențiile lui Putin, pot doar să-l enerveze și mai mult.
La ce strategii poate apela Putin
1. Câștigă timp pentru a reîmprospăta forțele armate
În primul rând, este posibil ca încetinirea invaziei terestre să ascundă o tragere de timp pentru a putea reîmprospăta forțele armate- să aducă întăriri, provizii și combustibil. Există numeroase informații despre lipsa alimentelor pentru soldați și a carburantului pentru tancuri și vehicule rămase în „pana prostului”, cum se spune în România.
„După trei săptămâni, îi vedem că încep să se gândească la reaprovizionare din alte părţi, inclusiv la sprijin pentru personalul militar. Şi ştiţi, după ce au trecut două săptămâni, am văzut cum fac apel la luptători străini, ceea ce a fost de asemenea o evoluţie interesantă”, spune Pentagonul, citat de CNN.
Printre acești luptători străini s-ar afla circa o mie de ceceni, conduși de Ramzan Kadîrov, un protejat al lui Putin, care a anunțat că s-a alăturat forțelor Kremlinului.
Președintele Volodimir Zelenski a spus că Rusia a început să recruteze mercenari din Libia și Siria, pe care i-a avertizat că acesta va fi„ cea mai mare greșeală din viața lor”.
De asemenea, Statul Major General ucrainean a informat pe 13 martie că 800 de soldați de la Baza 102 din Armenia au fost desfășurați într-o locație necunoscută din Rusia, în perioada 9-10 martie, pentru a fi pregătiți să fie desfășurați în Ucraina.
Ucrainenii au transmis și că Rusia recheamă elemente din forțele sale de menținere a păcii din Nagorno-Karabah, pentru a suplini pierderile din Ucraina. În plus, Rusia intenționează să desfășoare 1.500 de soldați din Brigada 40 de infanterie navală a Rusiei (din cadrul Flotei Pacificului) în Belarus.
Dar mult mai important, Vladimir Putin a cerut ajutorul Chinei pentru furnizarea de arme. Deocamdată, poziția Chinei este ambiguă. Pe de o parte, susține propaganda rusă în ce privește așa-zisa „operațiune specială” în Ucraina, pe de alta, spune că războiul trebuie să înceteze.
Dupa discuția telefonică de vineri dintre președinții Joe Biden și Xi Jinping, acesta a spus că „Relațiile de la stat la stat nu pot ajunge la stadiul de ostilități militare. Pacea și securitatea sunt cele mai apreciate comori ale comunității internaționale”. Mai important, Xi a afirmat că „Nu ar trebui doar să conducem relațiile China-SUA înainte pe drumul cel bun, ci ar trebui să ne asumăm și responsabilitățile internaționale”.
Istoricul Armand Goșu spune pentru Europa Liberă că și negocierile pot fi tot o tactică de tergiversare pentru a aduce trupe noi, deoarece îi trebuie o „victorie pentru a avea un avantaj în negocieri”.
„În vara anului 2014, înainte să întindă capcana de la Ilovaisk, Putin a susținut că vrea să negocieze. În ianuarie 2015, înainte de victoria de la Debaltzevo.... s-a vorbit despre negocieri ruso-ucrainene. Acum Putin vrea să câștige timp... pentru a aduce noi trupe, tehnică de luptă și a lovi. Putin vrea o victorie pentru a-și crea un avantaj în negocierile care vor urma”, ne-a spus Armand Goșu.
Cât despre negocieri, pozițiile celor tabere par ireconciliabile- în timp ce Rusia pune Ucrainei condiții de dezarmare, neutralitate, recunoșterea Crimeei, Ucraina vrea încetarea focului și retragerea trupelor ruse.
Negocierile nu au mari șanse în condițiile atacurilor sistematice ale armatei lui Putin asupra orașelor ucrainene, pentru că, așa cum a spus președintele francez Emmanuel Macron „este greu să negociezi „cu pistolul la tâmplă”. Iar Putin nu are nicio intenție de a îndepărta pistolul de la tâmpla Ucrainei, pe care, de altfel, nici nu recunoaște că a atacat-o.
2. Amenințarea nucleară
Șeful Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), serviciul de informații al Pentagonului, arată într-o analiză citată de Bloomberg că Rusia s-ar putea „baza pe disuasiunea sa nucleară” pentru a da un semnal de forță.
Prelungirea războiului pe fondul rezistenței ucrainene și situația volatilă de pe front l-ar putea determina pe Vladimir Putin să amenințe Occidentul și Ucraina cu folosirea armelor nucleare. O metodă de a intimida Occidentul, arată o evaluare semnată de generalul-locotenent Scott Berrier, directorul Agenției de Informații a Apărării.
„Pe măsură ce acest război slăbește lent forța convențională a Rusiei, Moscova probabil că se va baza din ce în ce mai mult pe descurajarea sa nucleară pentru a da semnale Occidentului și pentru a-și proiecta puterea în fața publicului său intern și extern”, arată oficialul american citat de Bloomberg.
Berrier spune că această strategie ar putea fi determinată și de faptul că sancțiunile impuse de Occident amenință capacitatea Rusiei de a produce muniții moderne ghidate cu precizie.
Reamintim că Vladimir Putin a pus forțele nucleare în alertă maximă, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că al treilea război mondial va fi unul nuclear.
3. Folosirea rachetelor de croazieră și atacarea convoaielor cu arme
Rusia nu a reușit să controleze spațiul aerian ucrainean, consecința faptului că apărarea antiaeriană a Ucrainei este foarte eficientă.
Am precizat foarte clar că orice încărcătură care va intra pe teritoriul Ucrainei și pe care noi o considerăm ca (purtând) arme va deveni o țintă legitimă.
Tările NATO au alimentat Ucraina cu sisteme antiaeriene Stinger, rachete Javelin, elicoptere Mi -17, sisteme radar, lansatoare de grenade. La care se adaugă sumele uriașe de bani pentru asistență militară. Doar săptămâna aceasta America a acordat un ajutor de un milliard de dolari, suma totală fiind de 2 miliarde dolari.
Mai nou, așa cum s-a văzut în ultima săptămână, Rusia a început să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi anumite site-uri militare. Aceste rachete sunt lansate din afara spațiului aerian ucrainean.
Dacă duminică Rusia a lovit cu rachete de croaziră baza militară Yaroviv de lângă granița poloneză, joi atacurile s-au concentrat asupra orașului Liov din vestul Ucrainei. Una dintre ținte a fost o unitate de întreținere a aeronavelor. Rachetele care au lovit Liovul au fost lansate din Marea Neagră.
Analiștii militari citați de BBC spun că Rusia a înțeles că trebuie să distrugă și bateriile de rachete ucrainene de la sol.
Acesta este de altfel motivul pentru care Ucraina a cerut NATO mai multe astfel de baterii de apărare antiaeriană și o no-fly zone.
