România a primit mai multe vești bune în ultimele zile, din partea Comitetului Patrimoniului mondial UNESCO, reunit în New Delhi, India.
Sâmbătă, 27 iulie, două obiective culturale majore, ansamblul monumental Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu și granițele Imperiului roman (Limes) de pe teritoriul fostei provincii Dacia au fost incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO.
Cu o zi înainte, vineri 26 iulie Comitetul patrimoniului universal a aprobat cererile depuse în aprilie de România pentru înscrierea pe lista „tentativă” / indicativă a patru noi obiective care s-ar putea dovedi de interes mondial. Este vorba de trei obiective culturale și de unul natural:
- Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova: biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș
- Reședințe regale din Sinaia: Peleș, Pelișor, Foișor
- Fostele închisori comuniste din România: Fortul nr. 13 Jilava, închisorile de la Râmnicu Sărat, Pitești, respectiv fostele penitenciare de la Făgăraș și Sighetul Marmației
- Peștera Movile, de lângă Mangalia, județul Constanța
Prin calitățile excepționale care le atestă valoarea culturală / naturală, cele patru obiective „au potențialul de a fi recunoscute la nivel internațional pentru importanța excepțională pe care o au pentru generațiile prezente și viitoare”, explică Institutul Național al Patrimonului.
Includerea pe lista indicativă UNESCO este primul pas ca un obiectiv să poată fi inclus în viitor în lista patrimoniului universal.
România are în prezent11 obiective culturale și naturale considerate de valoare mondială.
Obiective din istoria recentă a României, sub lupa UNESCO
Dacă majoritatea obiectivelor României din lista UNESCO țin de istoria mai îndepărtată a acesteia - peisajul cultural minier de la Roșia Montantă având în centru galeriile romane, satele cu biserici fortificate din Transilvania, mănăstirile din Moldova - două din obiectivele propuse acum pentru o viitoare includere în listă sunt ilustrative pentru istoria modernă, respectiv contemporană a României.
Astfel, cinci foste închisori comuniste din România - Fortul nr. 13 Jilava, închisorile de la Râmnicu Sărat, Pitești, respectiv fostele penitenciare de la Făgăraș și Sighetul Marmației - constituie, împreună, unul din cele patru obiective acceptate recent de UNESCO pe lista indicativă.
Sunt „locuri ce păstrează și onorează memoria victimelor regimului comunist care au suferit sau au pierit pentru opoziția lor față de regim”, iar selecția lor „ilustrează tipologii diferite atât ale experimentelor opresive ale regimului, cât și ale sistemelor de detenție în care mii de nevinovați au pierit și despre care mii de supraviețuitori au depus mărturii impresionante”, notează INP.
Amintim în 2006, România a condamnat oficial comunismul, drept regim ilegitim și criminal, în urma unui Raport realizat de Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România.
A fost înființat și un Institut pentru Studierea Crimelor Comunismului (IICMER), dar faptul că memoria victimelor regimului nu este onorată corespunzător a fost în centrul a mai multor dezbateri.
Memorialul de la Sighet este cel mai cunoscut loc de comemorare, la fața locului, a victimelor comunismului, în timp ce amenajarea unui muze în condiții moderne la „închisoarea tăcerii” de la Râmnicu-Sărat a trenat foarte mulți ani, după cum semnala Europa Liberă în 2022.
La fostul penitenciar Pitești - cunoscut pentru acțiunile violente de reprimare a opozanților comuniști, în ceea ce e cunoscut ca experimentul sau Fenomenul Pitești - funcționează un muzeu privat.
Între noile obiective incluse pe lista tentativă a României la UNESCO se numără și reședințele regale din Sinaia - Peleș, Pelișor și Foișor.
„Construite de familia regală a României ca leagăn al noii dinastii, au devenit după 1878 un simbol al independenței și modernizării statului român”, explică specialiștii Institutului Patrimoniului.
Ansamblul reședințelor regale de la Sinaia, în frunte cu castelele Peleș și Pelișor și grădinile înconjurătoare, s-a dezvoltat pe parcursul a aproximativ jumătate de secol și „reprezintă un exemplu remarcabil de arhitectură a reședințelor regale, o ilustrare de înaltă ținută a curentelor Istorist și Art Nouveau și a tehnicilor inginerești inovative”, arată INP.
Castelul Peleș are 160 de camere, a fost construit de ingineri și muncitori din zeci de țări, iar despre faptul că a ajuns în curs de degradare în cursul timpului, a scris Europa Liberă în 2021. în același articol găsiți și alte detalii importante din istoria tumultoasă a castelului.
Castelul Pelișor are 99 de camere și a fost construit ulterior Peșelului, între 1899-1902, fiind reședința de vară a principilor moștenitori ai României.
Castelul Foișor are la rândul său o importanță simbolică aparte, fiind locul de naștere al regelui Mihai I al României. A fost gândit inițial ca o cabană de vânătoare a regelui Carol, refăcut cu destinația de reședință după un incendiu amplu. Spre deosebire de Peleș și Pelișor, devenite obiective turistice după 1990, a rămas până după 2010 închis publicului.
Ctitoriile domnești din Țara Românească și Moldova, mai exact biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” de la mănăstirii Curtea de Argeș au fost de asemenea acceptate pe lista indicativă UNESCO.
Ridicate în urmă cu sute de secole, au fost restaurate la ordinul regelui Carol I. „Chiar dacă aceste intervenții pot fi astăzi criticate ca fiind excesive, ele au avut o contribuție importantă la punerea bazelor sistemului de protecție a patrimoniului în România”, subliniază specialiștii Institutului Patrimoniului.
Cel de-al patrulea obiectiv inclus pe lista indicativă a patrimoniului mondial este peștera Movile, de lângă Mangalia, în județul Constanța. Este „poarta de acces către un ecosistem subteran extraordinar, complet izolat de suprafață, care adăpostește o biocenoză extrem de bogată și de diversă, alcătuită din 47 de specii de nevertebrate dintre care 22 sunt endemice pentru acest ecosistem, nemaifiind întâlnite nicăieri în lume”, este descriere făcută de INP obiectivului.
Pe lista indcativă UNESCO România are alte zece obiective, între care mănăstirea Neamț, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe, satele istorice Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile lor.
