Cele aproximativ 30 de imagini au fost digitalizate pe baza unor clișee / „negative” fotografice realizate în octombrie 1930 și îi au în centru pe Regele Carol al II-lea, la doar câteva luni de la încoronarea sa, pe Regina Maria și pe Principele Nicolae, (fratele lui Carol), însoțiți de personalități academice, politice și culturale.
Vizita a marcat sărbătorirea a 10 ani de la înființarea Universității Daciei Superioare, devenită apoi Universitatea Regele Ferdinand I, iar astăzi, Babeș-Bolyai.
Fotografii inedite, ținute zeci de an la sertar
Fotografiile au fost făcute publice săptămâna aceasta în cadrul expoziției „Casa Regală, la pas prin orașul comoară”, organizată de cotidianul Făclia de Cluj, căruia i-au fost donate „negativele” spre a fi publicate, încă din 2005.
„Filmul foto a fost confiscat în 1948 de autoritățile comuniste de la acea vreme. A fost ținut la 'corpuri delicte', la Procuratura din oraș, până în 1989, după care s-a dorit să se renunțe la acestea pentru a se face loc altor lucruri. Cum erau pe punctul de a fi distruse, să se piardă, cineva și-a dat seama de importanța acelui film și a reușit să îl salveze”, a povestit pentru Europa Liberă Cosmin Puriș, redactorul-șef al publicației.
Fotografiile înfățișează membrii Familiei Regale inclusiv în scene mai puțin formale, în special în Grădina Botanică din Cluj. Ele transmit o atmosferă de sărbătoare, deși perioada era una extrem de tensionată.
Auspiciile tulburi sub care a avut loc vizita regală din 20 octombrie 1930 erau generate pe de o parte de efectele Marii Recesiuni economice de la nivel global (Great Depression), iar pe de alta de revenirea intempestivă a lui Carol al II-lea în țară, cu doar câteva luni înainte.
Evenimentele respective au decalat, de altfel, sărbătorirea celor 10 ani de când regele Ferdinand (decedat între timp, în 1927) și regina Maria inauguraseră oficial în 31 ianuarie - 2 februarie 1920 universitatea românească din Cluj.
„Fiind perioadă de criză economică, nu s-a reușit organizarea sărbătorii în februarie și s-a amânat pentru luna mai. Între timp Carol avea să revină în țară, și-a preluat tronul de la Mihai, s-a amânat totul din nou și așa se ajunge la organizarea vizitei în octombrie 1930”, a explicat Ana Maria Stan, cercetătoare la Muzeul de Istorie al Transilvaniei.
Și Muzeul clujean deține, de altfel, unele fotografii de la vizita regală din octombrie 1930.
„Chiar am verificat în arhiva noastră, pentru că avem unele poze similare, de epocă. Marea majoritate a fotografiilor publicate acum sunt inedite și sunt mult mai multe, pentru că vorbim de un întreg film foto”, a adăugat specialistul.
„Unul din ultimele momente în care Casa Regală apare oarecum unită”
Reîntors în România în iunie 1930, Carol al II-lea și-a detronat practic fiul, principele moștenitor Mihai, care a primit titlul onorific de Mare Voievod de Alba-Iulia. A rămas o rană care cu greu s-a închis pentru viitorul rege Mihai, după cum avea să o mărturisească ulterior.
Regența instituită după decesul lui Ferdinand în 1927, din care făcea parte și fratele lui Carol al II-lea, principele Nicolae, a fost dizolvată, iar Iuliu Maniu a demisionat din fruntea Guvernului în 7 iunie.
În următoarea zi, camerele legislative ale României aveau să voteze numirea lui Carol drept rege al României.
Mai deschis decât liberalii la colaborarea cu regele, Maniu, liderul PNȚ, avea să revină în fruntea Guvernului câteva zile mai târziu, dar în octombrie va demisiona din nou. Se întâmpla la foarte scurt timp față de momentul vizitei de la Cluj, surprinsă în imagini.
„Pe lângă că sunt inedite, fotografiile surprind unul din ultimele momente în care familia regală apare oarecum unită. E un moment care poartă încă amprenta viziunii politice a lui Iuliu Maniu, care apare un pic supărat, tocmai își dăduse demisia de la Guvern, cu 2 săptămâni înainte și nu are o poziție centrală în cadrul manifestărilor”, spune istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Regina Maria, admirată de români pentru sprijinul umanitar acordat inclusiv pe front în Primul Război Mondial și pentru rolul politic jucat, avea să fie mai degrabă marginalizată după urcarea pe tron a fiului ei, Carol al II-lea.
Colaboratorul apropiat al Casei Regale și influentul om politic Barbu Stirbey avea să fie exilat, iar controlul pe care Carol încearcă să îl aibă asupra partidelor politice va culmina cu instaurarea dictaturii regale la finalul anilor '30.
La vizita de la Cluj, atmosfera nu pare la fel de apăsătoare.
În imagini pot fi recunoscute mai multe personalități politice și academice, de la Iuliu Maniu la Iuliu Hațieganu, de la Emil Racoviță la Alexandru Vaida Voevod, unul din ctitorii Marii Uniri și viitor prim-ministru.
A fost sau n-a fost și principele Mihai la Cluj, în '30?
O controversă este iscată de apariția într-una dintre fotografii a principelui moștenitor Mihai, între timp Mare Voievod de Alba-Iulia, alături de regele Carol al II-lea și de un preot, cel mai probabil episcopul ortodox al Clujului din acea vreme, Nicolae Ivan.
Organizatorii expoziției de la Cluj spun că clișeul respectiv a fost găsit „la pachet” cu celelalte, datate din octombrie 1930. Istoricul Cornel Jurju, autor al unei cărți dedicate vizitelor regale în oraș, este de părere că e vorba cel mai probabil totuși de o fotografie realizată ulterior.
„Până în 1932, nu apare menționat Mihai ca membru în suita regală care ajunge la Cluj. Or, vorbim de un principe moștenitor, numele său nu avea cum să lipsească din documente, dacă ar fi fost prezent mai devreme, indiferent de vârstă”, a spus Jurju.
Prima vizită a lui Carol al II-lea într-o universitate
Pentru Carol al II-lea, vizita la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj (nume preluat din 1927, după decesul regelui) în octombrie 1930 era prima sa vizită la o universitate din țară, în calitate de rege.
Suveranul beneficia astfel de o primă platformă „prin care să își exprime concepția despre educație, cultură” în fața elitei academice, potrivit cercetătorului Ana Maria Stan.
Susținerea culturii și a educației era, de altfel, o prioritate pentru Casa Regală, iar vizita de la Cluj se înscrie în această optică.
„Vizite din-acestea se fac și la Iași, la universitate și la București și la Cernăuți - acolo când se inaugurează în 1920 universitatea, Ferdinand și Maria merg și ei”, spune cercetătoarea.
Ea a redat și o picanterie, specifică mai degrabă personalității controversate a lui Carol al II-lea.
„În discursul său a vorbit de faptul că vrea să înființeze un Institut de Cercetării Științifice, numit Carol al II-lea, la Cluj, dar, elementul esențial, nu oferă nicio finanțare pentru acest lucru și el nu s-a mai înfăptuit. Cu zece ani mai devreme, când Ferdinand a vorbit de înființarea Institutului Național de Istorie a românilor, a și oferit o sumă pentru asta”.
De altfel, regele Ferdinand donase nu mai puțin de 400.000 de lei, din averea regală, pentru funcționarea Universității, după inaugurarea oficială din 1920.
Pe de altă parte, Casa Regală, condusă de Carol al II-lea, avea să susțină alte proiecte culturale și academice importante, precum înființarea Colegiului Academic al Universității clujene, a Institutului Botanic, dar și construirea catedralei ortodoxe, sfințită și inaugurată în 1933.
Carol al II-lea va întreține relații apropiate și cu Academie de Studii Agronomice, astăzi Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.
În octombrie 1930, după ceremonia din Aula Magna - unde reginei Maria i-a fost decernat și titlul Honoris Causa - familia regală s-a îndreptat spre Grădina Botanică și stadionul orașului, unde s-au organizat demonstrații sportive.
„La Grădina Botanică a fost un fel de petrecere câmpenească, cu studenți, tineri, se vede că lumea s-a simțit bine...” , a spus Ana Maria Stan.
Fondatorul Grădinii Botanice din Cluj, botanistul Alexandru Borza, este maestrul de ceremonii în multe dintre imagini, conducând fețele regale în incinta Grădinii.
De asemenea, o figură centrală a fotografiilor este și proaspătul rector din acea vreme a Universității din Cluj, renumitul medic și profesor Iuliu Hațieganu.
Acesta i-a urmat lui Emil Racoviță, considerat părintele speologiei românești.
Film confiscat și ținut la sertar de comuniști
Filmul foto cu vizita familiei regale la Cluj în toamna lui 1930 a fost realizat de un studio de profil din Cluj. Este posibil ca un set de poze să fi fost prelucrat la acea vreme, lăsând în urmă clișeele utilizate acum pentru prelucrarea digitală, însă dacă au fost obținut și „pozitive”, acestea există cel mult în colecții private.
Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist, zecile de clișee fotografice au ajuns în mâinile autorităților.
Deși au fost predate ziarului Făclia de Cluj, în 2005, demersul de digitalizare a fotografiilor a întârziat din motive logistice, spun organizatorii.
Aceasta până când importanța imaginilor a fost constatată de reprezentanții unei asociații dedicate istoriei locale, Vechiul Cluj, care au făcut toți pașii necesari ca fotografiile să poată fi aduse, la propriu, la lumină.
„Am înțeles de la primele discuții că sunt imagini importante, inedite, iar după ce le-am văzut scanate digital, mi-am dat seama că avem o mică comoară. Se confirmă celebra vorbă că 'o imagine face cât o mie de cuvinte'”, a spus Sebastian Moga, președintele asociației Vechiul Cluj.
Expoziția urmează să fie prezentată în această vară și în alte locuri din oraș. Atunci vor fi adăugate și mici povești ale fotografiilor și explicații cu privire la cei din imagini, elemente care lipsesc în prezent.
Filmul foto are în total zeci de imagini, dintre care aproximativ 30 au fost prelucrate și expuse acum.
„Ce e diferit la aceste poze este că membrii Casei Regale apar în numeroase cadre informale. În general, fotografiile pe care le-am găsit eu erau mai degrabă oficiale”, a spus pentru Europa Liberă istoricul Cornel Jurju, autor al volumului „Clujul sub coroana României”, lansat în 2020.
În fotografiile expuse la sediul publicației „Făclia” cele mai insolite imagini sunt de altfel cele în care Carol al II-lea și Regina Maria vizitează Grădina Botanică.
Conduși de un savant entuziasmat, în persoana lui Alexandru Borza - doctor în științe naturale la Budapesta, la doar 26 de ani - „fețele regale” străbat la pas perimetrul Grădinii, urmate de un alai impresionant, după care imaginile înfățișează inclusiv un soi de prânz câmpenesc organizat aici.
Fotografiile dezvăluie și elemente inedite, precum cel mai vechi arbore din Grădina Botanică, astăzi în „vârstă” de peste 200 de ani, după cum explică directorul de acum, Mihai Pușcaș.
„Este unul din cei mai vechi arbori din tot orașul, un frasin, pe care l-am marcat anul trecut. Există în continuare, clar mai îmbătrânit”, a explicat Mihai Pușcaș.
Procesul prin care cele câteva zeci de imagini cu vizita regală de la Cluj au fost transformate digital este unul complicat, explică fotograful Petru Dimoff, cel care a coordonat demersul.
„Clișeele acestea sunt practic niște 'negative', inversul imaginii pe care o vedem noi. Culorile deschise devin închise și invers. Ele trec în primă fază printr-un procedeu de scanare, dar nu o scanare ca în cazul documentelor, ci cu o logistică specială, după care se obțin imaginile negative scanate, care se inversează cu niște softuri de editare”, a explicat el.
Chiar dacă alcătuiesc la un loc un film foto, clișeele au acum aproape 100 de ani și nu erau inserate pe o rolă de film, ci „erau bucăți, de material fotosensibil, puse în niște casete”.
„Se expuneau la lumină, prin obiectiv, în acele cutii pătrate cu trepied (vechile aparate foto de epocă, n.red.) se developau, cu substanțe chimice, cu fixator, revelator și se obținea 'negativul' pe care am lucrat acum”.
Vizitele la Cluj și „afirmarea identității românești”
Între 1919 și începutul celui de-al Doilea Război Mondial au loc mai multe vizite ale membrilor familiei regale la Cluj. Acestea marchează sărbătorirea unor evenimente sau inaugurarea unor obiective, legate în special de universitate, subliniază istoricul Cornel Jurju.
După mai mulți ani în care a cercetat istoria vizitelor regale aici, el a ajuns la concluzia că Clujul a reprezentat un punct strategic pentru Casa Regală, în condițiile majorității maghiare din oraș, acesta fiind văzut drept orașul-cheie al Transilvaniei.
„E vorba de un proiect al Regatului României de afirmare, dezvoltare și impunere a identității românești în Cluj, iar lucrul ăsta se întâmplă prin ctitorirea de instituții românești, mai ales culturale, educaționale, spirituale, în care familia regală a fost implicată încontinuu”, spune Cornel Jurju.
Așa se explică numeroasele vizite regale, începând cu mai 1919, continuate în ianuarie - februarie 1920, cu inaugurarea festivă a Universității Daciei Superioare, punerea pietrei de temelie a catedralei ortodoxe, în 1923, chiar de către Carol al II-lea, pe atunci principe moștenitor și inaugurarea acesteia, tot în prezența sa, în 1933.
Efectele nu întârzie să apară, iar populația românească crește între 1920 și 1940.
Vizitele regale aveau în general câteva repere comune: sosirea Familiei Regale în gara orașului, unde era întâmpinată de oficialități.
Urma intrarea triumfală în zona centrală, în general prin locul vechii porți medievale de acces în oraș peste Someș - unde se amenaja de fiecare dată un arc de triumf.
Erau bifate apoi obiectivele care făceau scopul vizitei și obligatoriu, participarea la un spectacol de teatru sau operă, seara.
„Aceste vizite aveau și o funcție socială foarte importantă, transmiteau mesaje către diferite părți ale societății, în special elitei universitare. Dincolo de obiective, erau și un prilej de sărbătoare, de bucurie, care avea multe valențe naționale, un moment de sărbătoare al națiunii române”, a spus Cornel Jurju.
Potrivit lui, vizitele regale erau adevărate evenimente la care oamenii aderau cvasi-spontan, lucru care nu își găsește corespondent în perioadă ulterioară.
„Nivelul de legitimitate și de recunoaștere după Marea Unire al Familiei Regale era incomparabil cu ce se întâmplă acum (față de președintele statului, n.red.). Exista o sinergie, vizibilă și în aceste fotografii, între figurile regale, în special în relația Regele Ferdinand - regina Maria - elite- populație”, a concluzionat el.
