Actualizare 21:37 - „Și această vizită de astăzi și întâlnirea au loc în acest context în care suntem în vremuri dificile și în care trebuie să facem tot ce ține de noi pentru ca lucrurile bune pe care le-am avut în acești ani să continue în anii următori”, a spus președintele interimar al României, Ilie Bolojan, după reuniunea de la Paris, în contextul în care a reiterat beneficiile apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană.
El a calificat drept „foarte bună” întâlnirea bilaterală avută cu președintele francez.
„Ne-am asigurat încă o dată că, așa cum Franța a fost alături de România în momentele foarte importante al istoriei țării noastre, și astăzi rămâne alături de noi. Am reconfirmat Parteneriatul Strategic cu Franța. De asemenea, am reconfirmat încă o dată stabilitatea prezenței militare franceze în România, la solicitarea țării noastre”, a puncat Bolojan.
El a amintit că România are un „contingent important francez” care contribuie alături de celelalte contingente ale țărilor aliate, ale Statelor Unite, la securitatea României, și a primit confirmarea, la întâlnirea cu președintele francez, „că această prezență va fi consolidată în perioada următoare.”
„Am confirmat continuarea cooperării și dezvoltării în zona economică și în industria de Apărare, având în vedere nu doar necesitățile regionale, dar și posibilitatea că această industrie să fie un pol de dezvoltare în România în anii următori”, a mai spus Bolojan.
Cât privește reuniunea legată de situația din Ucraina și de securitatea din Europa, „o concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României”, a spus președintele interimar.
„Și noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba, și luni se împlinesc trei ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar, în primul rând, din acest motiv și de nedreptate, ci suntem și de un interes strategic pentru țara noastră. În acești ani, așa cum v-am spus, scutul nostru a fost NATO.
Și a doua concluzie importantă a fost că, în continuare, colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize, în așa fel încât nu doar să avem o încetare a focului, ceea ce este foarte bine, ci să avem o pace justă în așa fel încât în anii următori să nu reînceapă un nou conflict, iar această pace justă, și o pace echitabilă, nu se poate face fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene la închiderea acestor negocieri.”
El a spus că în perioada următoare va fi conceput un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin, care să fie adoptat la primul Consiliu European.
Pachetul va include un sprijin financiar și un sprijin militar, „dar asta nu înseamnă prezența militară în teren, ci doar partea de muniție, armament, tehnică de luptă”, a explicat șeful statului român.
Actualizare 21.20, ora României- „Tocmai am avut din nou o conversație lungă cu câțiva colegi din Uniunea Europeană, precum și din Canada, Islanda și Norvegia. Poziția Franței și a partenerilor săi este clară și unită. Ne dorim o pace durabilă și solidă în Ucraina. Suntem alături de Ucraina și ne vom asuma toate responsabilitățile pentru a asigura pacea și securitatea în Europa. Acest lucru este în interesul fundamental al Franței și eu sunt garantul acestui lucru. Împărtășim obiectivul, care este și cel al președintelui Donald Trump pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei timp de aproape trei ani.
Eforturile noastre pentru pace vor continua în conformitate cu următoarele principii, în interesul nostru:
- Ucraina trebuie să fie întotdeauna aliată și drepturile sale respectate.
- Pacea trebuie să fie durabilă și însoțită de garanții solide și credibile.
- Preocupările de securitate ale europenilor vor trebui luate în considerare.
Suntem convinși de necesitatea de a crește cheltuielile și capacitățile noastre de apărare și securitate pentru Europa și fiecare dintre țările noastre. Deciziile vor fi luate în zilele și săptămânile următoare”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe X la finalul reuniunii.
Știrea inițială
Franța a găzduit miercuri a doua întâlnire consacrată situației din Ucraina, invadată pe 24 februarie 2022 de Rusia, și securității europene.
Printre invitați s-au aflat Canada și alte țări europene care nu au fost prezente la summitul de urgență de săptămâna aceasta de la Paris.
Noul summit are ca invitați România, Luxemburg, cu reprezentanți în persoană, și cu participare prin videoconferință: Lituania, Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a plecat miercuri dimineaţă la Paris cu o cursă de linie, pentru a participa la reuniunea organizată la Palatul Elysee.
El s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron înaintea reuniunii, singurul lider prezent la reuniunea de la Paris cu care s-a întâlnit Macron pentru discuții bilaterale.
În acest timp, la Casa Albă, președintele Donald Trump a spus despre președintele ucrainean, Volodimir Zelenski că este „un dictator fără alegeri” și că „ar face bine să se miște repede” în privința organizării alegerilor „sau nu va mai avea o țară”.
În timpul summitului din 17 februarie de la Paris, liderii europeni și-au exprimat disponibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate, dar au avertizat că nivelul acestor asigurări se va baza pe participarea Washingtonului în cazul unui acord de pace cuprinzător.
Cu toate acestea, mulți lideri au subliniat sprijinul continuu pentru Kiev.
„Gata și dispus”, a declarat șeful NATO Mark Rutte la X pe 17 februarie.
Aceasta este părerea mea de la întâlnirea de astăzi de la Paris. Europa este pregătită și dispusă să accelereze. Să conducă în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina. Gata și dispusă să investească mult mai mult în securitatea noastră. Detaliile vor trebui decise, dar angajamentul este clar."
Președintele francez Emmanuel Macron, care a găzduit evenimentul, a declarat că „căutăm o pace puternică și durabilă în Ucraina”.
„Pentru a realiza acest lucru, Rusia trebuie să-și pună capăt agresiunii, iar aceasta trebuie să fie însoțită de garanții de securitate puternice și credibile pentru ucraineni”.
În același timp, Uniunea Europeană a părut pregătită să aprobe „în viitorul apropiat” un ajutor suplimentar de 5 miliarde de euro (5,24 miliarde de dolari) pentru Ucraina, potrivit unui proiect de document văzut de RFE/RL.
Documentul menționează că, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, blocul a oferit Ucrainei 134,5 miliarde de euro (141 de miliarde de dolari) în ajutor, inclusiv 48,5 miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) în asistență militară.
„Uniunea Europeană va oferi Ucrainei sprijin militar atât timp cât va fi necesar și cât de intens este necesar”, se arată în proiectul de text.
Macron l-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în urma adunării.
Noua întâlnire are loc la o zi după discuțiile cu mize mari dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, care nu au inclus guvernele europene sau Kievul.
Anunțul discuțiilor cu Arabia Saudită a tulburat relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul îngrijorării că Washingtonul ar putea ajunge la un acord cu Moscova, contrar intereselor de securitate ucrainene și europene.
Acea întâlnire pare să fi pus bazele viitoarelor discuții dintre Moscova și Washington, ambele părți fiind de acord cu restabilirea personalului la ambasadele lor din Washington și Moscova pentru a crea misiuni care să sprijine discuțiile de pace cu Ucraina, relațiile bilaterale și cooperarea într-un mod mai larg.
După întâlnirea din Arabia Saudită, consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a spus că orice garanție de pace postbelică ar trebui să fie „condusă de europeni”, făcând ecou apelurilor oficialilor americani ca aliații europeni să mărească cheltuielile pentru apărare și lăudând Marea Britanie și Franța pentru că „vorbesc despre o contribuție mai puternică la securitatea Ucrainei”.
Întâlnirea de la Paris a scos în evidență și diviziunile între națiunile europene.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că discuțiile privind trimiterea forțelor de menținere a păcii au fost „complet premature” și „foarte nepotrivite” în timp ce războiul este în desfășurare.
Săptămâna trecută, secretarul american al Apărării Pete Hegseth a declarat la o întâlnire a aliaților militari ai Ucrainei la Bruxelles că Washingtonul nu va desfășura trupe în Ucraina în niciun acord de pace convenit și că aderarea la NATO nu este văzută de Casa Albă ca parte a soluției.
Nu toate națiunile europene sunt dornice să ofere asistență suplimentară Ucrainei, inclusiv Ungaria, care a menținut legături strânse cu Rusia chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin, care va atinge pragul de trei ani pe 24 februarie.
