Adrian Veştea, ministrul Dezvoltării, spune că, potrivit evaluărilor făcute până în prezent, primăriile ar avea nevoie de 3 miliarde lei numai pentru a ajunge cu plăţile la zi pe proiectele de investiții pe care le au în derulare. Sunt proiecte făcute prin Compania Națională de Investiții (CNI), Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și 2 și prin programul Anghel Saligny.
În ceea ce privește nevoile de subzistență ale primăriilor, care nu mai pot funcționa eficient în lipsa ajutorului de la guvern, Veștea a spus că nu există, încă, o statistică clară.
El afirmă că Secretariatul General al Guvernului (SGG) face centralizări ale solicitărilor de la toate Unitățile Administrativ Teritoriate (UAT) pentru plata datoriilor și utilităților. Primăriile trebuie să anunțe tot la SGG și de ce bani au nevoie pentru plăți pe care trebuie să le facă în urma unor procese pierdute sau în urma calamităților.
„Până la începutul săptămânii viitoare, vom centraliza toate aceste situații, urmând ca, în ședința de guvern de săptămâna viitoare, să existe o alocare bugetară, o alocare pe care o vom conveni împreună cu ministerul de Finanțe, pentru a da sume din Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului pentru echilibrarea bugetelor autorităților publice locale”, a declarat Veștea.
Prefecturile, adaugă ministrul Dezvoltării, le-au trimis o circulară tuturor unităților-administrativ teritoriale în care le-au cerut să prezinte „situațiile cu care se confruntă la finele acestui exercițiu financiar” (sfârșitul anului - n.r.).
Cât privește situația primăriilor care ar putea avea probleme cu plata salariilor, despre care ministrul Veștea vorbea recent la o televiziune de știri, el spune acum că nu există situații centralizate cu privire la astfel de probleme.
„Ar fi fost de notorietate”, adică s-ar fi aflat dacă salariații primăriilor nu și-ar fi primit drepturile - a spus ministrul în ședința de Guvern de joi, 16 noiembrie.
Adrian Veștea: „Totuși, ne aflăm în luna noiembrie, la jumătatea lunii noiembrie, mai avem o lună jumate până la închiderea exercițiului financiar. Cred că, în mare măsură, au putut gestiona toate aceste aspecte”.
În urmă cu trei zile, invitat la Digi 24, Veștea vorbea despre centralizarea a peste 250 de cereri de la primării, în care edilii solicitau derogare de la Ordonanța austerității. Adică mai mulți bani de la buget.
Joi seară, ministrul a vorbit și de primăriile care au în derulare credite de la bănci și a spus că, în situația în care aceste credite nu vor fi trase până la finele anului pentru obiectivele de investiții, primăriile vor fi obligate să plătească comisioane de dezangajare și comisioane de neutilizare a lor. „Cred că ar trebui să existe această flexibilitate de a le permite să acceseze aceste credite și de a face plățile pentru lucrările care sunt în curs de implementare.”
El a dat asigurări că nu se va da, în schimb, nicio derogare pentru primăriile care cer bani în plus pentru târguri și sărbătorile de iarnă și care nu au avut procedură prealabilă de achiziții.
Luni, pe 20 noiembrie, ministrul Dezvoltării va avea o discuție cu cel al Finanțelor, despre „aspectele care n-au fost sesizate prin memorandumuri de la primării”.
Sumele proiectelor în derulare
Compania Națională de Investiții gestionează și are în implementare 1.151 de proiecte, în valoare de 15 miliarde de lei. Până în prezent, a fost decontată suma de 3,5 miliarde de lei. Plățile sunt făcute până la data de 8 august, cu un rest de plată de 800 de milioane de lei, a explicat ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea.
Cât privește Programele Naționale de Dezvoltare Locală 1 și 2, în cadrul lor există 11.543 de contracte - valoare: 46 de miliarde de lei. „Avem recepționate și avem recepție finală la 8.102 contracte și mai avem în implementare 3.441 de contracte. Total decontat avem valoarea de 40,6 miliarde. Avem un rest de decontat în perioada următoare, pe măsură ce avansează lucrările, de 5,8 miliarde”, adică un progres de 90%, a spus Veștea. În aceste programe, plățile sunt făcute până la 15 septembrie, cu un rest de plată de aproximativ 415 milioane, a mai spus ministrul.
În schimb, pentru Programul Anghel Saligny, care se referă atât la infrastructură rutieră, apă, canalizare, dar și la extinderea rețelei de gaz metan, din cele 5.304 proiecte au fost semnate 2.607 proiecte. Și în acest program au fost făcute deconturi până la 15 septembrie, cu un rest de plată de 1,85 miliarde lei.
În Programul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării are 6.627 de contracte, care sunt în valoare de 32,7 miliarde de lei. Până în prezent, pentru 4.842 de proiecte s-au făcut plăți, cu o întârziere de maximum câteva săptămâni, a spus ministrul.
„Sperăm ca, în fiecare săptămână, în ședințele de guvern, să avem posibilitatea de aloca sume din Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului pentru a putea să ajungem la zi cu toate aceste plăți pe aceste proiecte”, a conchis Veștea.
Ce este Fondul de Rezervă?
- Fondul de Rezervă Bugetară, alături de Fondul de Intervenție, sunt fonduri pe care Guvernul le are la dispoziție pentru cheltuieli publice urgente și neprevăzute.
- În timp ce Fondul de Intervenție este destinat situațiilor generate de calamități, Fondul de Rezervă este constituit pentru a face față unor urgențe.
- Sumele din Fondul de Rezervă Bugetară și Fondul de Intervenție sunt incluse în fundamentarea bugetului de stat și în calculul deficitului bugetar.
- Folosirea banilor din Fondul de Rezervă este reglementată de Legea nr. 500 din 2002, privind finanțele publice.
- Potrivit legii, banii din Fondul de Rezervă al Guvernului pot fi folosiți pentru „cheltuieli urgente sau neprevăzute”. Acestea sunt, potrivit legii, „acele cheltuieli generate de situații deosebite nou-apărute în timpul exercițiului bugetar, care necesită finanțare imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente”.
- Guvernul României, a adoptat în 14 septembrie 2023 un OUG prin care, printr-o derogare de la Legea 500/2020, poate aloca sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite.
- Consiliul fiscal a sesizat în raportul de activitate pe anul 2022 lipsa criteriilor și procedurilor clare de utilizare a banilor din Fondul de Rezervă. Consiliul a solicitat și raportarea periodică către Parlament a sumelor și felului în care este folosit Fondului de rezervă.
- Studii Expert Forum constată că perioadele electorale din România aduc creșteri de cheltuieli din Fondul de Rezervă. Expert Forum consideră că Fondul de Rezervă „rămâne un instrument clientelar, vag reglementat, netransparent și necontrolat. Alocările se fac de către Guvern și nu sunt supuse unui control adecvat.”
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi, la începutul ședinței de guvern, că vor fi aprobate, prin memorandum, derogările necesare pentru ca autorităţile centrale şi, mai ales, locale să poată face plăţi până la sfârșitul anului.
El a spus că guvernul le va asigura fondurile necesare pentru plata facturilor restante și garanția că pot deconta plăți în continuare.
Ciolacu a vorbit de o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, în baza căreia să poată fi continuate proiectele de investiții publice.
„Astăzi venim şi dovedim concret cum, ţinând sub control cheltuielile statului prin ordonanţa cu măsuri fiscal-bugetare, ne asigurăm că proiectele de investiţii publice importante pot continua. Aprobăm prin memorandum derogările necesare pentru ca autorităţile centrale şi, mai ales, locale să poată face plăţi în special pentru Programul naţional de construcţii de interes public derulat de Compania Naţională de Investiţii şi Programul naţional Anghel Saligny”, a anunţat premierul.
