Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Crin Bologa, spune că din ce în ce mai multe persoane tinere au început să reclame la DNA cazuri de corupție. Bologa vorbește în interviul acordat Europei LIbere și despre efectele dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu.
Cele mai importante declarații:
- despre denunțurile făcute de întreprinzătorii tineri: „A crescut numărul denunțurilor de la persoanele tinere, care au afaceri și care probabil s-au săturat ca la fiecare pas, când au contact cu instituțiile publice, să întâlnească acest fenomen al corupției”;
- despre dosarele clasate în urma unei decizii a CCR: „Am făcut o statistică în care noi am dispus clasarea invocând decizia Curții Constituționale de dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. Din 2016 până anul trecut, Direcția Națională Anticorupție a dispus clasarea într-un număr de peste 800 de cauze, iar prejudiciul estimat în aceste cauze era de peste 4 miliarde de euro”;
- despre intenția DNA de a prelua dosare cu infracțiuni silvice: „A fost creat la Ministerul Justiției un grup de lucru din care fac parte și procurorii DNA și noi ne-am oferit să primim competența de instrumentare a cauzelor printr-o modificare legislativă a dosarelor cu infracțiuni silvice”;
- despre ridicarea sechestrului pe averea lui Liviu Dragnea: „În dosarul Teldrum a existat sechestru asigurator până în cursul acestui an când, în mod definitiv, instanța de judecată a ridicat sechestrul cu privire la bunurile inculpatului Dragnea”;
Europa Liberă: A redus DNA turația motoarelor? Cel puțin asta e percepția publică în ultimii ani.
Crin Bologa: Am făcut verificări, am comparat cu situația statistică din ultimii ani. Se poate ca percepția să fie aceasta, dar realitatea este cu totul alta. Atât în ceea ce privește numărul de dosare instrumentate de DNA, numărul de investigații declanșate de DNA ca și numărul de persoane importante cercetate de noi și trimise în judecată.
Vreau să vă spun că în ultimii doi ani au crescut și vor crește în continuare și în acest an. La sfârșitul anului vom constata că a crescut numărul de dosare trimise în judecată, numărul de inculpați trimiși în judecată și, de asemenea, numărul de demnitari trimiși în judecată.
Limitarea noastră în comunicarea publică este mai drastică în ultima perioadă și noi respectăm aceste reguli dar, datorită acestor limitări avem o expunere mai redusă în spațiul public.
Europa Liberă: Nu putem vorbi de o demobilizare a procurorilor DNA?
Crin Bologa: A fost un recul într-o perioadă instabilă a Direcției Naționale Anticorupție după 2018 până în 2020, când funcțiile de conducere au fost ocupate și am fost desemnat eu și un procuror șef adjunct.
Din acel moment a apărut o stabilitate în activitatea Direcției și o încredere a procurorilor în forțele lor proprii. De asemenea, nu au mai fost atacuri directe din mass-media împotriva procurorilor DNA și atunci au început să reapară rezultatele.
Activitatea noastră este reflectată și prin încrederea pe care noi o cerem cetățenilor, încrederea în activitatea noastră. Am făcut o analiză. În perioada 2015-2019 s-a redus numărul sesizărilor de la cetățeni. În ultimii doi ani, începând cu 2020 a apărut o creștere, iar în anul 2021 va fi încă o creștere a numărului de sesizări primite de la cetățeni și de la persoanele juridice. Asta, cred eu, este un indicator al creșterii încrederii cetățeanului în activitatea Direcției.
Europa Liberă: Cu cât la sută a crescut numărul de sesizări față de anul trecut?
Crin Bologa: Am cerut la zi statistica, până la sfârșitul anului poate să mai crească, și la data de 7 decembrie aveam 776 de sesizări în cursul acestui an față de 715 în cursul anului trecut.
Europa Liberă: Care este calitatea acestor sesizări?
Crin Bologa: O parte dintre ele le putem valorifica, a crescut numărul denunțurilor, a crescut numărul denunțurilor de la persoanele tinere, care au afaceri și care probabil s-au săturat ca la fiecare pas, când au contact cu instituțiile publice, să întâlnească acest fenomen al corupției.
Aceste persoane tinere, întreprinzători, au venit să facă denunțuri și în acest an am avut mai multe infracțiuni de flagrant în care am prins persoane care au cerut diverse sume de bani sau bunuri pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu.
Am avut un întreprinzător tânăr care a făcut un denunț în legătură cu un angajat al nostru, un specialist. Asta înseamnă încredere în DNA și asta înseamnă că DNA are proprii anticorpi ca să-și elimine fenomenul de corupție și din rândul angajaților proprii.
E vorba despre dosarul cu achiziția dronei. Am mai avut apoi un polițist pe care l-am trimis în judecată în cursul acestui an, polițist de la DNA, care oferea informații către persoanele cercetate de către DNA.
Europa Liberă: Cum puteți împiedica fuga inculpaților din țară înainte de condamnări și ce face DNA în acest sens?
Crin Bologa: DNA are mijloace limitate prevăzute în Codul de Procedură Penală. Problema se pune în momentul în care procesul se află în faza de judecată și acolo trebuie să propunem instanței de judecată și să avem probe serioase. Acolo nu mai avem o posibilitate de a dispune ceva, ci doar o posibilitate de a propune, de a cere.
A fost un astfel de caz, într-un dosar celebru, în care noi, după o condamnare în primă instanță, pentru a preîntâmpina sustragerea persoanei respective, după pronunțare, am cerut să se ia măsura controlului judiciar până la judecarea în apel. A fost respinsă această măsură.
Există o problemă după condamnare. Sustragerea persoanelor condamnate excede competențele DNA, aceste persoane sunt date în urmărire națională și internațională, iar ministerul Justiției are un rol important acolo pentru a cere statelor unde acestea se află extrădarea în vederea executării pedepsei.
Europa Liberă: Este suficient de eficientă această măsură?
Crin Bologa: Nu este suficientă, dar fiecare instituție publică care are atribuții în acest domeniu trebuie să-și facă datoria. Foarte multă lume așteaptă de la noi să stopăm sustragerea de la urmărirea penală. Așa cum v-am spus, în afară de a putea lua unele măsuri preventive și acolo strict reglementate de lege, noi nu avem alte instrumente.
Nu este o atribuție a DNA să urmărească persoanele condamnate sau să stopeze sustragerea acestora. A mai fost un caz, dar și atunci noi am luat măsura controlului judiciar față de o persoană care intenționa să plece în Italia, dar avem un dosar în lucru cu această persoană și am luat măsura controlului judiciar într-un dosar de-al nostru.
Europa Liberă: Despre cine este vorba?
Crin Bologa: Este o persoană care a primit o condamnare de 12 ani, se afla printre miliardarii României și a primit o condamnare pentru evaziune fiscală de 12 ani. Noi am reușit să stopăm fuga acestuia, dar am luat o măsură preventivă într-un dosar de-al nostru pentru că se impunea în dosarul nostru. Astfel a ajuns să fie încarcerat.
Europa Liberă: Să vorbim despre problema achitărilor din dosarele DNA. Care au fost efectele dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu de către Curtea Constituțională?
Crin Bologa: În cursul anului trecut, am făcut o statistică în care noi am dispus clasarea invocând decizia Curții Constituționale de dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. Din 2016 până anul trecut, Direcția Națională Anticorupție a dispus clasarea într-un număr de peste 800 de cauze, iar prejudiciul estimat în aceste cauze era de peste 4 miliarde de euro.
De anul trecut și până în prezent am mai dispus și alte netrimiteri în judecată invocând aceeași decizie a Curții Constituționale. La acest posibil prejudiciu se adaugă prejudiciile din dosarele în care noi am dispus trimiterile în judecată și au intervenit achitările.
Pot să vă spun că mai mult de jumătate din achitările dispuse în dosarele DNA au la bază deciziile Curții Constituționale prin care s-a dezincriminat parțial abuzul în serviciu, prin care s-a dezincriminat total tentativa de abuz în serviciu și înlăturarea probelor adunate cu tehnica Serviciului Român de Informații.
Dacă numai în dosarele în care s-a dispus clasarea prejudiciul este de peste 4 miliarde, suma cred că e amețitoare în dosarele în care s-a dezincriminat. Or, aici ce s-a întâmplat? S-a constat că fapta există, că prejudiciul există, folosul necuvenit există, dar nu aveam incriminarea într-o legislație primară. S-a încălcat o legislație secundară sau terțiară, dar banii nu au mai fost recuperați.
Europa Liberă: Câte sesizări ați primit în acest an de la instituțiile abilitate?
Crin Bologa: Nu am o cifră exactă. Primim în continuare informații, dar într-un număr mult mai redus decât în anii anteriori. De exemplu și la Zalău primeam foarte multe informații cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. În ultimii ani am primit din ce în ce mai puține informații, dar primim în continuare.
La sfârșitul anului vom face o evaluare și pe acest segment. Ca urmare tot a unei decizii a Curții Constituționale, infracțiunile de corupție nu au mai fost considerate ca element de siguranță națională. Astfel, nu a mai ajuns obiect de activitate al Serviciului Român de Informații. Deci nu au un obiect de a identifica faptele de corupție. Neavând acest obiect de activitate, în momentul în care constată în activitatea lor și infracțiuni de corupție atunci suntem sesizați. Dar avem un număr redus de sesizări în comparație cu anii trecuți.
Europa Liberă: Întrebarea e ce fac cu aceste informații?
Crin Bologa: Dacă le au, eu sper și cred că ne furnizează aceste informații. Dar nemaiavând obiect de activitate, nu mai caută astfel de informații și atunci ne comunică numai ce întâlnesc în activitatea lor.
Europa Liberă: Am observat în ultimii ani că DNA scoate tot mai puține rechizitorii cu militari. A dispărut corupția din structurile militarizate?
Crin Bologa: Am avut și anul trecut un număr important de rechizitorii, raportat la numărul de procurori pe care i-am avut. Și anul acesta au în lucru. Vreau să precizez că structura noastră militară, care este alcătuită din cinci posturi de procurori, a funcționat până în acest an în luna decembrie cu un număr de trei procurori, care au avut în lucru peste 200 de dosare. Încărcătura per procuror militar este cea mai mare din Direcția Națională Anticorupție. Dacă ceilalți procurori au în permanență în lucru 30 de dosare, cei de la militar au peste 50, până la 80 de dosare în lucru.
Asta arată că n-a dispărut corupția din structurile militarizate, dar instrumentarea cauzelor au un anumit specific. Anul trecut au fost trimiși în judecată un general de la STS, un dosar făcut public, pentru aranjarea de concursuri, am mai avut un dosar cu achiziții publice de la baza de la Deveselu de lângă Craiova și anul acesta avem trimiteri în judecată și până la sfârșitul anului cred că vor mai fi trimiteri în judecată. Cam în jur de 8-10% din dosarele instrumentate de procurorii militari vor fi cu trimitere în judecată.
Europa Liberă: O altă temă sensibilă ar fi infracțiunile de mediu. Poate DNA face ceva în acest sens?
Crin Bologa: Poate propune. Poate oferi ca instituție specializată în combaterea acestor infracțiuni, dar de o anumită gravitate. A fost creat la Ministerul Justiției un grup de lucru din care fac parte și procurorii DNA și noi ne-am oferit să primim, printr-o modificare legislativă, competența de instrumentare a dosarelor cu infracțiuni silvice.
Faptele incriminate în Codul Silvic. Și am propus și suntem de acord să ni se extindă competența, dacă și legiuitorul va fi de acord, de exemplu pe infracțiunile silvice cu un prejudiciu de peste 200.000 de euro sau infracțiuni silvice săvârșite de persoane cu funcții importante, cu funcții de conducere și control la nivel de județ sau la nivel central.
De asemenea, am fost de acord, și în continuare se ocupă acest grup de lucru de la Ministerul Justiției, ca noi să primim în instrumentare și infracțiunile de mediu, dar tot de o anumită gravitate.
Acolo, din păcate, nu există definiții ale unor noțiuni. Nu există definiții referitoare la gravitatea acestor infracțiuni, ce înseamnă un efect grav asupra florei sau asupra faunei. Cred că vor trebui definite în legile de specialitate gravitatea afectării mediului și apoi noi să primim în competență infracțiunile grave la mediu.
Europa Liberă: Care a fost răspunsul Ministerului?
Crin Bologa: Se lucrează în continuare. Se lucrează într-un grup de lucru din care fac parte procurori DNA și procurori de la Parchetului General, dar și reprezentanți de la Ministerul Mediului. A mai fost o propunere, vedem ce se va întâmpla, ca cei de la Comisariatul pentru protecția Mediului să capete atribuții de poliție judiciară, să poată lucra direct cu procurorii în combaterea acestui fenomen care este din ce în ce mai extins și cu consecințe din ce în ce mai grave.
Acum, sigur, depinde de legiuitor, de Guvern ca inițiator și apoi de Parlament dacă vom primi o anumită competență, sau dacă comisarii de mediu vor deveni agenți sau ofițeri de poliție judiciară, sau comisari cu atribuții de poliție judiciară.
Europa Liberă: În problema sechestrelor puse de DNA și ridicate de instanțe în timpul urmăririi penale. De unde vine practica aceasta și cine are interes să nu se recupereze prejudiciile?
Crin Bologa: Nu cred că este o practică. În presă și în spațiul public au apărut anumite cazuri punctuale. Instanțele și-au schimbat practica în ultima perioadă. De asemenea, a apărut și o schimbare legislativă. Dacă inițial, în cursul urmăririi penale, noi instituiam sechestru asigurator mai ales acolo unde era obligatoriu, adică în infracțiunile de corupție, în infracțiunile de evaziune fiscală, de spălare de bani , acolo legea prevede nu posibilitatea procurorului de a institui măsuri obligatorii, ci obligația.
Noi instituiam aceste măsuri și durau până la soluționarea definitivă a cauzei, pentru că nu era o măsură executivă, nu confiscam, ci era o măsură asiguratorie.
În cele mai multe cazuri, se instituia sechestru asigurator fără deposedarea bunurilor, mașina era în folosința lor, casa era în proprietatea lor, dar cu interdicția de a fi înstrăinate pentru a se asigura recuperarea prejudiciului și a cheltuielilor judiciare.
A apărut o modificare legislativă în care procurorul este obligat ca la fiecare 6 luni să verifice dacă mai subzistă temeiurile acestui sechestru asigurator. Procurorul face acest lucru, iar în ceea ce privește cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată, la un an de zile judecătorul trebuie să verifice dacă mai subzistă temeiurile.
Noi am avut unele cazuri în care instanța de judecată, cu toate că legislația prevede obligativitatea sechestrului asigurator în ceea ce privește infracțiunile de corupție, instanța a dispus ridicarea acestui sechestru considerând că termenul scurs de la sesizare și până la soluționarea cauzei este prea lung și nu este o proporționalitate între sechestru asigurator și durata instrumentării cauzei, cu toate că legislația prevede obligativitatea acestui sechestru.
Europa Liberă: Dați-mi câteva exemple.
Crin Bologa: E un dosar public și persoana e publică și pot să o invoc, a fost, de exemplu, dosarul Teldrum, în care a existat sechestru asigurator până în cursul acestui an când, în mod definitiv, instanța de judecată a ridicat sechestrul cu privire la bunurile inculpatului Dragnea. A apreciat că durata procesului în cursul urmăririi penale a depășit un anumit timp rezonabil și s-a dispus ridicarea sechestrului. Dosarul este în instrumentarea noastră din 2017.
Europa Liberă: Ce instanța a dispus asta?
Crin Bologa: Nu mai știu, dar știu că dosarul, respectiv plângerile, ajungeau la Tribunalul București, dar au fost situații punctuale în care Curtea de Apel București a strămutat cauza la instanțe din jurul Bucureștiului. Teleorman, Giurgiu, cred că așa ceva. Cred că la Teleorman.
Europa Liberă: În ce stadii sunt dosarele pandemiei?
Crin Bologa: Dosarele pandemiei sunt în număr de 88 și sunt în diferite stadii. În unele dintre aceste dosare se efectuează urmărire penală in rem, în altele avem suspecți, altele au fost trimise în judecată. În cele 88 de dosare, 44 de persoane au calitatea de suspecți, 17 persoane au calitatea de inculpați, iar în judecată au fost trimise 11 dosare cu 24 de inculpați până în prezent.
Avem astfel de dosare și la structura centrală și la serviciile teritoriale. Ultimul care a apărut este cel de la Suceava și mai avem un caz unde sunt suspiciuni că au fost vaccinați fictiv peste 3.800 de persoane numai la punctul de trecere al frontierei Petea, unde era un punct de vaccinare.
Europa Liberă: Despre cazul Suceava ce date ne mai puteți oferi?
Crin Bologa: La acest moment, nu mai putem oferi date, este urmărirea penală in rem, și astăzi [marți, 21 decembrie] se fac 52 de percheziții la două instituții publice și la 50 de persoane fizice. În funcție de mersul anchetei, vom aduce la cunoștința opiniei publice alte măsuri. Acestea sunt în legătură cu vaccinarea.
De asemenea, avem dosare în lucru cu privire la achiziții publice făcute în situații de pandemie și aici avem două situații: achiziții publice care nu se referă la combaterea pandemiei, dar s-au făcut cu încălcarea legii profitând de starea de pandemie, și achiziții publice care s-au făcut efectiv în legătură cu combaterea pandemiei.
Măști, izolete, diferite instrumente medicale pentru combaterea acestui fenomen. Multe din aceste materiale au fost aduse atât din țări ale Uniunii Europene, dar și de pe alte continente. Din Turcia, din China, din Coreea de Sud. Ori noi trebuie să obținem date și documente de la aceste state dacă ni le vor furniza.
Europa Liberă: Ce alte dosare mediatizate au mai fost clasate de DNA?
Crin Bologa: Nu știu care au fost dosarele mediatizate. Am mai fost întrebat de dosarul Murfatlar care este iarăși un dosar vechi. Nu s-a dispus soluție de clasare și acolo sunt aproape finalizate cercetările. Cel puțin la structura centrală, numărul de procurori este foarte redus.
Dacă la nivel național, la nivel de structură la DNA, până în luna septembrie am avut schema de personal de procurori ocupată în proporție de 68-69%, acum tot la nivel național avem o proporție de 75%. Numai că la cele două secții operative de la București avem schema de personal ocupată în proporție de 60%.
De exemplu, la Secția I unde e și dosarul Murfatlar, dintr-o schemă de 19 procurori funcționează 11. Dintre toate aceste dosare despre care vorbim, multe dintre ele sunt la același procuror în lucru. Dacă intervine un denunț, atunci trebuie să dai prioritate denunțului respectiv, să mergi să-l faci.
Atunci lași dosarul Murfatlar, de exemplu, deoparte. Același procuror instrumentează cazul cu Inspecția Muncii Ilfov unde s-au luat măsuri preventive față de cinci inculpați, inclusiv față de directorul acestei instituții. Cu zece procurori operativi la o secție trebuie să instrumentăm sute și sute de dosare, dar o prioritate a noastră și a mea personală este soluționarea dosarelor vechi și mai ales dosare mai vechi de 5 ani.
Europa Liberă: Există riscul de prescriere a faptelor?
Crin Bologa: Există și riscul de prescriere, dar se acordă o atenție deosebită. În 2019 – 2020, la un număr de procurori mai puțini, am avut în lucru cam 430 de dosare mai vechi de cinci ani. În acest an, în luna noiembrie, am ajuns la două sute și ceva de dosare.
Deci s-au redus cu 45% dosarele mai vechi de 5 ani. Asta înseamnă că s-au soluționat, numai că în același timp, unele dosare care aveau o vechime de 4 ani trec la vechimea de 5 ani. Cu toate acestea, cu procurori mai puțini, am reușit să reducem numărul acestor dosare.
Europa Liberă: Vedem tot mai puține propuneri de arestări preventive. S-a schimbat optica instanțelor în ceea ce privește gravitatea faptelor de corupție sau optica procurorilor s-a modificat?
Crin Bologa: Acuma nu știu ce date aveți. La sfârșitul anului o să tragem linie și eu cred că arestările preventive sau dosarele cu arestați preventivi cred că sunt mai numeroase ca în ultimii ani. Doar că nu am mai avut expunerea publică a acestor persoane arestate.
Europa Liberă: Probabil dacă aveau și niște funcții mai importante exista și expunere.
Crin Bologa: Acuma depinde, apreciază fiecare procuror în parte, trebuie să vadă orientarea instanțelor de judecată, trebuie să vadă timpul scurs, iar măsurile preventive se iau gradual.
În funcție de persoanele cercetate, în funcție de fapta săvârșită, în funcție de vechimea acesteia, procurorii, dacă este necesar și sunt îndeplinite condițiile, acționează cu fermitate și iau aceste măsuri. Dar trebuie văzut dacă se sustrag, dacă pun în pericol cercetarea penală, dacă măsura este proporțională și necesară.
Fiecare caz în parte se analizează. Pe de altă parte, au fost cazuri în care persoanele arestate au fost achitate. Și atunci procurorii au mare grijă în instrumentarea cauzelor și în propunerea unor măsuri preventive.
Europa Liberă: Mai este anticorupția o prioritate pentru societate?
Crin Bologa: Cel puțin pentru cetățeni eu cred că este o prioritate, mai ales că în situații de criză, cum suntem noi într-o situație de criză provocată de pandemie, o criză globală, în aceste situații fenomenul corupției crește. Îl întâlnim la fiecare pas. Sunt persoane care profită de această situație de criză, sunt persoane care profită de necazul oamenilor, de boala acestora și de moartea acestora.
Or, în aceste situații de criză, cetățenii observă și pentru cei mulți combaterea corupției este pentru ei o prioritate. Nu știu dacă toate instituțiile statului sunt conștiente de acest lucru, dar pot să vă asigur că în ceea ce privește DNA, noi suntem conștienți că cetățeanul român este sătul de corupție și eu cred că pentru el este o prioritate.
Noi în continuare ne vom face treaba, pentru a-i sluji pe cetățenii simpli care speră să se dezvolte această țară.
