Linkuri accesibilitate

INTERVIU Cristian Păun, economist: O țară coruptă și birocratică, cum e România, are un risc mare de risipire a banilor europeni


Cristian Păun este profesor în cadrul Academiei de Științe Economice și președintele Fondului de Garantare pentru IMM-uri.

Ce înseamnă pentru economie cele aproape 80 de miliarde de euro pe care România le va primi de la Bruxelles.

România trebuie să fie atentă la modul în care va cheltui sumele „impresionante” pe care le va primi de la Bruxelles, fiindcă, din cauza birocrației și a corupției, există „un risc foarte mare” ca acești bani europeni să fie risipiți, atrage atenția, într-un interviu pentru Europa Liberă, Cristian Păun, profesor de economie în cadrul Academiei de Științe Economice și președintele Fondului de Garantare pentru IMM-uri.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, la capătul celui mai lung summit din istoria UE, că România va primi 79,9 miliarde de euro. Banii reprezintă atât fondurile europene care vor fi alocați atât prin bugetul pentru 2021-2027, cât și prin Fondul de Redresare post-Covid-19. În ceea ce privește bugetul multiannual al UE, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro, votul final va fi dat, însă, de Parlamentul European.

Cristian Păun atrage însă atenția că, pe termen lung, România ar trebui să învețe să își găsească singură surse sustenabile de finanțare, laolaltă cu aplicare de politici economice axate pe dezvoltare și nu să se bazeze pe fondurile europene.

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru România faptul că va primi aproape 80 de miliarde de euro de la Bruxelles?

Cristian Păun: „Este foarte important faptul că UE a ajuns la un consens, având în vedere eterogenitatea statelor care compun în momentul de față UE și destul de marele deranj pe care l-a produs Brexitul la nivelul UE. Practic, statele UE reușesc să meargă înainte pe un proiect comun.

Din punctul meu de vedere, este foarte important ca aceste fonduri europene să nu fie risipite de România. Ele trebuie să fie alocate către proiecte care într-adevăr produc dezvoltare, care produc efecte pe termen lung. Ar fi păcat să le irosim pe stadioane și terenuri de sport în pantă. Și este foarte important ca acești bani să vină cu câteva condiționalități. Pentru o țară coruptă și birocratică, așa cum este România, pentru că cele două – corupția și birocrația – sunt legate, până la urmă există acest risc foarte mare de risipire, de fraudare a acestor fonduri și este important să nu ne batem joc de aceste resurse, cu atât mai mult cu cât ele sunt resursele ale tuturor, ale europenilor, dar și ale românilor, pentru că și noi contribuim la ele.

Acești bani pot provoca un anumit deranj pe parte inflaționistă – nu sunt bani neapărat produși de economie în totalitate – mulți pot veni și pe filiera creației monetare, sunt unii proveniți din taxare, deci există și un efect de redistribuție: se iau bani de la țările bogate și se transferă către țările mai puțin dezvoltate. Probabil că suma aceasta impresionantă [bugetul multianual pentru 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde de euro și fondul de redresare post-Covid, Next Generation EU, de 750 de miliarde de euro, n.r.] va contribui și la reducerea disparităților de dezvoltare între Estul și Vestul UE. Repet, dacă acești bani sunt alocați coespunzător și sunt urmăriți până la ultimul euro de către autorități și nu numai.

Acești bani trebuie să vină la pachet cu transparență din partea guvernanților, cu descentralizare, cu digitalizarea, cu debirocratizarea acestor fonduri astfel încât această sumă impresionantă să poată fi absorbită și să nu mai pățim ceea ce am pățit în ultimele exerciții bugetare: noi, practic, amânăm foarte mult, în fiecare exercițiu bugetar al UE absorbția banilor, deși noi cotizăm la bugetul UE din prima clipă.”

Europa Liberă: Cât de importantă este această sumă, chiar dacă reprezintă, pe de-o parte fonduri venite prin bugetul multianual, și pe de alta bani prin fondul de redresare post-Covid, format atât din granturi, cât și din împrumuturi?

Cristian Păun: „Sunt sume importante cu adevărat, chiar pentru o economie mică, cum este cea românească. Și este foarte bine că aceste resurse au fost alocate, însă nu înseamnă dacă au fost alocate, chiar le vom și absorbi, adică, vom avea această capacitate. Trebuie să fim foarte atenți pe această dublare a eforturilor de absorbție a acestor resurse pentru că ele vor face diferența pentru o țară cu probleme structurale, așa cum este România.

Aș atrage atenția asupra următorului lucru: pe termen lung, dezvoltarea noastră ca națiune, trebuie să se bazeze și pe alte resurse [decât cele europene]. Vedem efectiv cât de importantă este apartența noastră la Uniunea Europeană, în aceste momente, și cât de important este că suntem în interiorul UE și nu în afara ei, la fel și fondurile europene. Dar, pe termen lung, trebuie să încercăm să diversificăm aceste surse de finanțare a dezvoltării și să apăsăm pedala pe dezvoltarea fondurilor private, a piețelor de capital, a conectării pieței de capital din România cu cele europene și, încet, să facem această diversificare a surselor pe care noi le folosim pentru dezvoltare.

Să nu uităm și următorul lucru: acești bani vin cu o puternică componentă de cofinanțare, mai ales fondurile clasice ale UE, iar acets lucru înseamnă că Guvenul trebuie să aibă bani pentru aceste fonduri europene. Or, dacă noi risipim bani în continuare și pedalăm pe proiecte populiste de tipul „haideți să mărim cu orice preț anumite venituri din sectorul bugetar” sau „haideți să mărim pensiile”, peste capacitatea economiei românești, o să ajungem ca banii de cofinanțare care ar trebui alocați pe proiecte de cofinanțare, să nu existe în bugetul de stat și asta face ca noi, în final, să nu putem absorbi acești bani. Deci, de la bun început noi trebuie să începem să facem niște calcule și deja din bugetul de pe anul următor să începem să alocăm fonduri care să cofinanțeze aceste proiecte, pe toate direcțiile prioritare care vor fi finanțate.”

Europa Liberă: Care ar fi consecința?

Cristian Păun: „În caz contrar, nu vom face decât ca, în 2021-2022, să amânăm aceste fonduri europene pe mai târziu, în timp ce alte țări ale UE, inclusiv din regiunea noastră, mereu s-au dovedit mai harnice în această chestiune.”

Europa Liberă: Pe termen scurt, fondurile destinate redresării post-Covid-19 par cumva mai accesibile, chiar dacă o parte vor fi sub formă de împrumut și nu doar granturi, cât de mult vor conta pentru revenirea economiei și când ar putea să ajungă la beneficiari?

Cristian Păun: „Principala piedică a fost adoptarea acestui plan. Practic, astăzi, avem în sfârșit un acord și o alocare bugetară, pasul important a fost depășit. Toate aceste resurse vor începe să fie transferate din zona comunitară către zona locală a fiecărei țări și apoi, fiecare țară va merge mai departe și va transfera aceste resurse la nivel sectorial, la nivelul economiei. Mingea începe să fie la noi, trebuie să începem din timp să pregătim aceste programe.

Venirea acestor granturi poate repune o afacere pe picioare așa cum era ea înainte de Covid-19, doar că economia nu va mai arăta exact la fel înainte de Covid

Ele vor fi o bună parte granturi, dar vor fi și credite, mai ales pentru IMM-uri, pentru activitățile economice puternic afectate de Covid-19 care au trebuit închise sau parțial închise din cauza necesității aplicării măsurilor de distanțare socială, dar aceste lucruri vor fi importante. În felul acesta toți cei care au suferit își vor putea pune afacerea pe picioare și vor putea să își reia activitatea suportând costuri mai mici din buzunarul lor pentru lucruri care nu țineau neapărat de afacerea lor. Sunt afaceri care dau faliment din motive strict legate de deciziile antreprenorului, dar sunt și afaceri care au trebuit să se închidă nu pentru că așa a decis antreprenorul.

Pe de altă parte, este foarte important să înțelegem că antreprenorii nu pot sta cu mâna în sân. O reacție la criză, care poate însemna o reașezare, o reinventare a afacerii trebuie să vină. Din punctul meu de vedere tocmai acesta poate fi pericolul acestor resurse: toată lumea așteaptă granturile fără să încerce să facă nimic mai mult. Dar venirea acestor granturi poate repune o afacere pe picioare așa cum era ea înainte de Covid-19, doar că economia nu va mai arăta exact la fel înainte de Covid. Și atunci ajungem să finanțăm prin granturi niște afaceri care sunt anacronice din punct de vedere al businessului, adică sunt complet diferite și inadaptate la noua conjunctură economică.”

Europa Liberă: Și atunci cum se poate rezolva acest cerc vicios?

Cristian Păun: „Totul depinde și de antreprenori și de reacția autoritățile care vor încerca, poate, să prioritizeze într-un fel aceste resurse, vor încerca să analizeze cu mai mare cumpătare alocarea acestor resurse. Aș aminti o metaforă aici: într-un lan de porumb, care este pe jumătate uscat, nu are sens să mai pui apă la firul de porumb care este uscat sau la buruieni. Ideal ar fi să uzi plantele verzi care au încă o șansă să se dezvolte. Va fi, până la urmă o misiune atât a guvernanților, dar va fi și o provocare pentru antreprenori, astfel încât să nu se afle de partea „buruienoasă” a problemei.”

Europa Liberă: Antreprenorii au tot cerut sprijinul Guvernului, planul de relansare economică al Guvernului a fost bine primit de mediul de afaceri, însă, natural, vine întrebarea: când se vor implementa aceste proiecte? Pare, din ceea ce spuneți, că va fi un proces de durată.

Cristian Păun: „Nu avea cum să nu fie bine primit, pentru că o bună parte din programul de relansare a venit după discuții foarte ample cu sectorul de business. Eu am participat la multe dintre aceste discuții, în calitate de președinte al Fondului de Garantare pentru IMM-uri, și multe dintre acele idei au fost preluate în acest program. Putem spune că o bună parte din acest plan este al comunității de afaceri din România.

De partea cealaltă, o parte dintre aceste măsuri au așteptat această decizie istorică pentru că o parte din granturile din acel plan de relansare se bazau pe acești bani europeni. România a intrat în această criză cu un deficit bugetar enorm, cel mai mare din UE, deja un deficit accentuat în ultimii ani, cu cea mai mare inflație. Aveam niște dezechilibre macroeconomice și încă nu e sigur că nu vom continua în această direcție, având în vedere legea pensiilor, dar, până la urmă, am reușit să închegăm acel plan de acțiune.

O parte dintre măsuri, cele care nu s-au bazat pe fonduri europene, deja se aplică sau au intrat în linie dreaptă: IMM Invest, care deja se apropie de finalul plafonului de 15 miliarde de lei, toate programele de garanții: IMM Leasing – care se va lansa efectiv în săptămânile următoare, cu o înscriere similară cu cea din IMM Invest – IMM Factoring, IMM scontare, Noua Casă și așa mai departe. Acolo unde resursele au existat, deja lucrurile sunt în diverse stadii de implementare.

Măsurile care au avut resursele bazate pe aceste fonduri ale UE, evident că mai așteaptă puțin, dar sunt convins că se lucrează la nivelul ministerelor la pregătirea acestor resurse care nu doar că vor veni, dar vor fi și mai multe decât estimam inițial. Mingea este la noi, depinde de fiecare cât de serios și de implicat este și trebuie să fim serioși și implicați pentru că trebuie să fim în slujba cetățeanului, contribuabilului.”

Europa Liberă: Concret, când ar putea ajunge aceste fonduri?

Cristian Păun: Să vă dau un exemplu: există acel program care înlocuiește StartUp Națion Plus, se numește Innotech, este pentru planuri de afaceri inovative pentru studenți. La acest program, inițial, vor aplica universitățile, ele vor obține resursele și apoi resursele acelea vor fi contractate cu potențiali antreprenori studenți care vor veni cu planuri de afaceri. În implementare efectivă, Innotech va intra la lucru la 1 ianuarie, dar acest lucru pentru că, în prima fază, aplicația se va face de către universități. Dar depinde de fiecare program în parte. Din punctul meu de vedere, sfatul general ar fi acesta: să nu mai pierdem timpul cu absorbția acestor resurse, să nu le mai facem atât de birocratice, să le digitalizăm pe cât posibil, astfel încât să nu mai punem oameni pe drumuri pentru orice hârtie, să punem mai puține ștampile pe ele și să nu mai transformăm fondurile europene în colecții și rafturi de hârtii peste care se așterne praful.”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG