Linkuri accesibilitate

Zeci de cadavre de refugiați, găsite pe o plajă din sudul Italiei. Printre ele, cel al unui nou-născut


Pompierii italieni au anunțat că 28 de cadavre au fost recuperate duminică de pe o plajă turistică de lângă Steccato di Cutro, în timp ce altele au fost găsite plutind pe mare.
Pompierii italieni au anunțat că 28 de cadavre au fost recuperate duminică de pe o plajă turistică de lângă Steccato di Cutro, în timp ce altele au fost găsite plutind pe mare.

Cel puțin 43 de persoane, inclusiv un nou-născut, au murit într-un naufragiu în timp ce încercau să ajungă pe o plajă aflată de-a lungul coastei regiunii Calabria, din Italia.

Serviciul italian de pompieri a scris pe Twitter că 28 de cadavre au fost recuperate duminică de pe o plajă turistică de lângă Steccato di Cutro, în timp ce altele au fost găsite plutind pe mare.

Se estimează că 120 de persoane se aflau la bordul navei înainte ca aceasta să se lovească de stânci. Optzeci de persoane au fost salvate până acum.

Antonio Ceraso, primarul orașului Cutro, a declarat reporterilor: „Este ceva ce nu ne-am dori niciodată să vedem. Marea continuă să returneze cadavre. Printre victime se numără femei și copii.”

Se pare că epava ambarcațiunii a fost văzută de un pescar duminică dimineața.

„Puteți vedea rămășițele ambarcațiunii de-a lungul a 200-300 de metri de coastă”, a adăugat Ceraso. El a spus că s-au mai produs accidente în trecut „dar niciodată o asemenea tragedie.”

Rai Uno a relatat că barca „s-a rupt în două”, citând surse care spun că cei de la bord „nu au avut timp să ceară ajutor”.

Se crede că nava a plecat din Turcia cu oameni din Iran, Pakistan și Afganistan la bord.


La fața locului au intervenit paza de coastă italiană, pompieri, poliție și salvatori ai Crucii Roșii.

Italia este unul dintre principalele puncte de debarcare pentru refugiații care încearcă să intre în Europa pe mare. Așa-numita rută centrală a Mediteranei este cunoscută drept una dintre cele mai periculoase din lume.

Peste 100.000 de refugiați au sosit în Italia cu barca în 2022.

Guvernul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, care a ajuns la putere în octombrie, a impus măsuri dure împotriva organizațiilor caritabile de salvare pe mare. Salvatorii pot primi amenzi cu până la 50.000 de euro dacă încalcă cerința de a solicita acces în port și navighează către el imediat după ce au efectuat o salvare în loc să rămână pe mare pentru a salva oamenii de pe alte bărci aflate în dificultate.

Organizațiile de caritate avertizează că măsura va crește numărul de victime.

Într-o declarație, Meloni și-a exprimat „durerea profundă” pentru viețile întrerupte de „traficanții de oameni”, în timp ce a repetat angajamentul guvernului său de a „preveni plecările și, odată cu acestea, tragediile care se desfășoară”.

„Este criminal să lansați o barcă de doar 20 de metri lungime, cu până la 200 de persoane la bord, în condiții meteorologice nefavorabile”, a adăugat ea. „Este inuman să schimbi viețile bărbaților, femeilor și copiilor cu prețul unui „bilet” plătit de aceștia din perspectiva falsă a unei călătorii în siguranță.”

Meloni a spus că guvernul ei va cere „colaborare maximă” cu țările de plecare și de origine a migranților.

Matteo Piantedosi, ministrul de interne al Italiei, a spus că naufragiul din Calabria este o „tragedie uriașă” care îl „întristează profund”, în timp ce a insistat că este „esențial să continuăm cu orice inițiativă posibilă pentru a preveni plecările [de migranți]”.

Piantedosi a declarat joi pentru Il Giornale că măsurile guvernamentale, inclusiv acordurile cu Libia și Tunisia, au „evitat sosirea” a aproape 21.000 de migranți.

Potrivit proiectului Migranți dispăruți al Organizației Internaționale pentru Migrație, 20.333 de persoane au murit sau au dispărut în centrul Mediteranei din 2014.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG