Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, este nemulțumit de susținerea pe care Occidentul o arată protestelor din Georgia și de condamnarea celor din Republica Moldova.
Lavrov a acuzat Occidentul de ipocrizie, scrie agenția rusă de știri Tass, preluată de The Guardian.
„În Moldova protestele împotriva actualului guvern sunt condamnate”, în schimb, Occidentul susține protestul din Georgia „pentru că opoziția din Georgia reflectă interesele occidentale, iar opoziția din Moldova reflectă alte interese”, susține Lavrov.
El spune că demonstrațiile din Georgia ar fi „orchestrate din exterior” pentru a crea probleme la granițele Rusiei și a comparat situația din Georgia cu cea din Ucraina anului 2013, în care guvernul fostului președinte, prorusul Viktor Ianukovici, a refuzat să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei.
„Opoziţia georgiană nu doar că este autorizată, dar este chiar obligată să facă tot ce vrea, în timp ce în (Republica) Moldova protestele împotriva actualului guvern sunt condamnate, pentru că în timp ce opoziţia georgiană reflectă interesele Occidentului, opoziţia din (Republica) Moldova reflectă interese diferite şi interesele occidentale sunt reprezentate de guvern şi de preşedinte", a spus Lavrov, potrivit agenţiei TASS.
Kremlinul s-a arătat vineri nemulțumit de retragerea legii „agenților străini”, de inspirație rusească din legislativul georgian după trei zile și trei nopți de proteste de stradă. Proiectul a fost introdus de partidul prorus, Visul Georgian, și seamănă izbitor cu un pachet de legi rusești care au anihilat opoziție și presa independentă din Rusia.
Intenția partidului prorus aflat la guvernare, Visul Georgian, de a adopta un pachet de legi de inspirație rusească privind așa-zișii „agenți străini” a declanșat o criză politică fără precedent în țara care și-a exprimat intenția de a adera la Uniunea Europeană, riscând îndepărtatea sa de pe acest parcurs.
Sute de mii de georgieni au ieșit în stradă în capitala Tbilisi trei zile și trei nopți la rând pentru a protesta împotriva inițiativei, spunând că guvernul duce țara spre autoritarism și o îndepărtează de la parcursul său proeuropean.
Georgienii au ieșit pentru prima dată marți pe străzile din centrul capitalei Tbilisi după ce parlamentul a adoptat, în primă lectură, legea despre care SUA și UE au spus că va afecta libertățile din țara Caucazului de Sud.
Vineri, proiectul de lege a fost respins la a doua sa lectură în parlament.
Influența Rusiei este o problemă sensibilă în Georgia.
Rusia a invadat Georgia în 2008, după care Moscova a „recunoscut” independența Osetiei de Sud și a Abhaziei, în care a dislocat mii de soldați, transformându-le în așa-zise regiuni separatiste, după același model folosit și în Republica Moldova și în Ucraina.
Pe 6 martie, parlamentarii georgieni s-au bătut în plen, în timp ce aveau loc discuții în comisia de specialitate, iar securitatea în clădirea parlamentului a fost întărită după ce protestatarii s-au adunat în fața acesteia, cerând renunțarea la proiectul de lege.
Ambasada SUA la Tbilisi a reacționat față de votul din 7 martie, numind ziua de marți „o zi întunecată pentru democrația Georgiei”.
„Promovarea de către parlament a acestor legi inspirate de Kremlin este incompatibilă cu dorința clară a poporului din Georgia de integrare europeană și dezvoltarea sa democratică”.
„Aplicarea acestor legi va afecta relațiile Georgiei cu partenerii săi strategici și va submina munca importantă a atâtor organizații georgiene care lucrează pentru a-și ajuta concetățenii. Procesul și proiectele de lege ridică întrebări reale cu privire la angajamentul partidului de guvernământ față de integrarea euro-atlantică”, a adăugat ambasada.
Membri și simpatizanți ai Partidului Șor și ai Partidului Acasă Construim Europa (PACE), care au format „Mișcarea pentru Popor” au protestat în centrul Chișinăului la sfârșitul lunii trecute blocând bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
Manifestanții au ajuns în fața primăriei, unde poliția a format un cordon și le-a interzis accesul spre Guvern și Președinție.
În fața primăriei, manifestanții au scandat „Rușine” și au cerut demisia președintei proeuropene Maia Sandu.
