Camera Deputaților a respins marți cererea președintelui de reexaminare a legii care declară data de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Camera Deputaților era for decizional, astfel că proiectul de lege va merge la Klaus Iohannis care nu va mai avea posibilitatea de a îl contesta și va trebui să îl promulge într-un termen de 10 zile.
Doar deputații UDMR au votat împotriva propunerii legislative inițiate de PSD, în vreme ce PNL și USR au anunțat, prin liderii de grup, că se abțin.
Cererea de reexaminare a legii a fost respinsă cu 175 de voturi ”pentru”, 23 ”împotrivă” și 85 de abțineri.
UDMR a solicitat retrimiterea proiectului de lege la comisia pentru cultură, acuzând că prima dată comisia a fost convocată neregulamentar de către comitetul liderilor de grup.
Cererea a fost însă respinsă prin vot, reprezentanţii PMP şi cei ai PSD fiind împotriva acestui demers. PMP a fost unul din principalii susținători ai proiectului. Liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a spus că proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în luna iunie, iar preşedintele României, din motive inexplicabile şi neavenite, a sesizat Curtea Constituţională.
Liderul grupului UDMR, Benedek Zacharie, a spus că acest proiect constituie o temă de campanie, menţionând că trecutul trebuie lăsat în urmă.
În schimb, liderul de grup al PSD, Alfred Simonis, a afirmat că nu înțelege agresivitatea în blocarea legii, în timp ce Florin Roman, lider de grup PNL, i-a acuzat pe social-democrați de ipocrizie.
Inițiativa legislativă a PSD care prevede declararea datei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, actul adoptat în 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, a fost votată pe 13 mai de Camera Deputaților în calitate de for decizional.
Inițial, președintele Iohannis a trimis-o la CCR, iar după ce sesizarea sa a fost respinsă a decis retrimiterea în Parlament pentru reexaminare.
Proiectul de lege privind ziua Tratatului de la Trianon a fost depus de social-democrații Titus Corlățean și Șerban Nicolae și prevede organizarea unor manifestări în ziua de 4 iunie pentru a sărbători acest eveniment. De asemenea, propunerea legislativă stipulează arborarea drapelului României în această zi de către autoritățile administrative centrale și locale.
Europa Liberă a arătat cum Legea sărbătoririi tratatului de la Trianon nu este doar o dublare a aniversării unirii Transilvaniei cu România, ci și o modalitate de a le arăta maghiarilor întregul dispreț.
La 10 ani după ce Parlamentul de la Budapesta a votat la rândul lui o Lege a Trianonului, numită și Legea ungară a unității naționale, care acordă între altele și cetățenia ungară maghiarilor din afara Ungariei, Legislativul de la București aniversează 100 de ani de la Tratatul de la Trianon cu propria lege. Cea mai importantă prevedere a ei obligă televiziunea și radioul publice să „introducă în programele lor emisiuni de la manifestările dedicate acestei sărbători”.
