Coordonatoarea celei de-a treia ediții a DOOM-ului vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre schimbările aduse limbii române.
Ioana Vintilă-Rădulescu pregătește, de aproximativ cinci ani, o a treia ediție a DOOM-ului. Doctor în lingvistică, Ioana Vintilă-Rădulescu lucrează la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, unde coordonează sectorul de limbi romanice și unde a fost și director științific adjunct în perioada 1997 – 2001.
Noul DOOM aduce multe schimbări și cuprinde 3.600 de cuvinte noi, fiind introduse și unele din cuvintele împrumutate din limba engleză pe care le folosim deja zilnic. Printre acestea se numără „Black Friday”, „breaking news” „check-in”, „cool” sau „fake news”.
Lingvista arată în interviul pentru Europa Liberă că elementele noi sunt ușor de detectat, ele fiind precedate de simoblul „+”.
1. Doamnă Ioana Vintilă-Rădulescu, cum caracterizați noua ediție a DOOM-ului și când va putea fi cumpărată?
Ioana Vintilă- Rădulescu: DOOM, ediția a treia, este în faza de corecturi – foarte importante! – și va apărea până la sfârșitul anului. DOOM este dicționarul normativ al limbii române, în sensul că prezintă normele obligatorii ale Academiei Române, sub triplul aspect care este reflectat în titlu: el arată cum trebuie să se scrie, să se pronunțe și să se folosească din punct de vedere gramatical cuvintele limbii române literare actuale.
Noua ediție este mai bogată cu circa 3.600 de intrări decât precedenta, din 2005, totalizând peste 65.500 de cuvinte, de intrări de fapt. Articolele noi sunt ușor de detectat, fiind precedate de semnul „+”.
În același timp, DOOM 3 cuprinde circa 3.000 de modificări, marcate cu „!”, semnul exclamării, față de ediția precedentă, deci care sunt de asemenea ușor detectabile.
Lumea nu trebuie însă să se sperie de acest număr. Nu este vorba de o reformă ortografică, normele de bază nefiind modificate, ci, în general, de modificări punctuale, afectând, este drept, uneori, și anumite serii.
Pentru a nu șoca, s-au păstrat și formele vechi alături de cele noi. De exemplu, la numele feminine de profesii care se termină în „-loagă”. Am păstrat de exemplu și „filologă” pentru că mulți o preferă, dar am adăugat și forma „filoloagă”, care mie mi se pare colocvială. La noi, e adevărat că e o mare rezistență la feminizarea numelor de profesii, se preferă masculinul, care pare generic și mai valorizant.
Cu semnul exclamării sunt marcate nu numai modificările unor norme, ci și multe nuanțări în descrierea și interpretarea unor cuvinte și forme. De pildă, dintre categoriile tradiționale ale numeralului, nu mai sunt considerate numerale, în conformitate cu noua programă școlară și cu Gramatica limbii române pentru gimnaziu, decât numeralul cardinal și cel ordinal.
Tot ce era denumit înainte numeral pentru că avea o legătură cu noțiunea de număr e descris altfel acum – mă refer la cele adverbiale, colective, distributive, fracționare și multiplicative primind alte interpretări. Nu mai sunt considerate numerale. Și atunci și modificările de felul acesta au semnul exclamării, dar nu sunt modificări de cuvinte, ci de interpretări ale cuvintelor.
2. La ce schimbări să se aștepte oamenii de rând, dar în același timp la ce să se aștepte lingviștii de la noul DOOM?
Ioana Vintilă- Rădulescu: Publicul larg trebuie să se aștepte în primul rând la eliminarea numeroaselor variante din edițiile precedente. În primele două ediții se dădeau foarte multe variante.
Tendința este către o limbă cât mai normată, lumea vrea să știe cum se spune exact așa și nu altfel. Și atunci am eliminat foarte multe dintre variante. Unele de grafie. De exemplu, unele scrise fără cratimă: „binevenit”, „offline”, „online”. Sau la variantele de pronunțări/accentuări am păstrat o singură formă ca „antic”, „profesor”, deși vechile accentuări „antic”, „profesor”. Asta nu înseamnă că ce nu este în DOOM nu poate fi folosit.
Au fost și forme modificate. Astfel, se recomandă numai singularul „bulgăre”, dar „greier” și „greiere”; numai neutrul „croasante”, numai pluralele „eclere”, „maratoane”, „modeme”, dar „scrutinuri”, „sloganuri”; verbele cu augment „inventez”, „prelevez”, „mă străduiesc”, dar fără augment „cotrobăi”.
Lingviștii trebuie să se aștepte la prezentarea și explicarea mult mai detaliată, în Studiul introductiv, mult mai amplu, a principalelor norme ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române literare actuale, la o anumită rafinare a raporturilor dintre normă și uz etc.
3. Ca lingvist, cum vedeți evoluția limbii române? Este limba mai bogată sau mai săracă în momentul acesta?
Ioana Vintilă- Rădulescu: Per ansamblu, limba română mi se pare în momentul acesta mai bogată ca posibilități.
Depinde însă de cine și cum o folosește. Din păcate, mass-media difuzează, prin intermediul multor reprezentanți, dar și invitați ai ei, cu precădere politicieni, o limbă sărăcită, în care abundă clișeele, ajungând uneori să se rezume la exclamații simpliste de tipul uau/waw!.
„Oamenii trebuie să fie atenți la tot ce există în DOOM”
4. Ne puteți da câteva exemple de cuvinte cu care limba română s-a îmbogățit în ultima vreme? Ce cuvinte noi vom găsi în DOOM?
Ioana Vintilă-Rădulescu: Limba română s-a îmbogățit cu foarte multe cuvinte, dintre care în DOOM ediția a treia vom găsi, printre altele, numeroase neologisme – împrumuturi în „haineˮ românești și compuse sau derivate: „a accesoriza”, „acidifiant”, „adresabilitate”, „advertorial”, „sitcom”, „telemuncă”, „teleșcoală”, „vegan”.
Sensul unora se poate deduce prin apropierea de cuvinte existente mai de mult în limba română. Astfel, s-a folosit intens sintagma „ore remediale”, prin care se înțelegeau acele ore menite să remedieze neajunsurile legate în special de școala online. La începutul pandemiei s-a auzit foarte frecvent termenul „izoletă”, amenajare pentru transportul în izolare al suspecților de Covid.
Unele cuvinte ca acestea s-au dovedit mai mult sau mai puțin efemere, dispărând relativ repede din uz odată fie cu conștientizarea caracterului lor rebarbativ, fie cu ieșirea din uz a obiectului denumit. Alți termeni care s-au dovedit necesari s-au încetățenit, de exemplu „a digitaliza”, „a informatiza”, „operaționalizare”.
Pe de altă parte, se întâlnesc și foarte multe așa-zise xenisme – cuvinte și expresii străine neadaptate la particularitățile limbii române, ca „afterschool”, „audiobook”, „bitcoin”, „Black Friday”, „breaking news” „check-in”, „cool”, „deal”, „dealer”, „dispenser”, „face to face”, „fake”, „fake news”, „fresh”, „gay”, „hacker”, „hairstylist”, „home delivery”, „like”, „low cost”, „outdoor”, „part-time”, „selfie”, „shopping center”, „showbusiness”, „start-up”, „take away”, „training”, „a updata”, „a upgrada”, „voucher” – devenite frecvente, uneori în locul unor sintagme românești precum știri de ultimă oră, știri false, livrare la domiciliu, program parțial/redus. etc.
Pe de altă parte, aș sublinia că oamenii trebuie să fie atenți nu numai la ce este nou în DOOM ediția a treia, ci la tot ce există în DOOM, pentru că nu toată lumea cunoaște și respectă chiar toate normele incluse în edițiile precedente. Și aici dau exemple precum „biscuit”, „casierie”, „cealaltă”, „chiuvetă”, „crenvurști”, „a deszăpezi”, „exudat”, „genunchi”, „itinerar”, „maiou”, „molatic”, „prerie”, „prooroc, „veșmânt”, sau pronunțările „egzamen”, „iel” scris „el”, „sprei”, „stat” (de plată), „stucatură”. Nu mai amintesc cazul lui „niciun”, „nicio”!
5. Limba este un organism viu – împrumutăm cuvinte din alte limbi sau le compunem pe unele. În urmă cu 100 de ani aveam „franțuzismele”. Acum avem „englezismele”. Ce proporție vor avea „englezismele” în noul volum?
Ioana Vintilă- Rădulescu: Nu am făcut o statistică. Dar în DOOM ediția a treia sunt numeroase anglicisme în plus, față de 2005, așa cum sunt și în uz, mai ales în anumite domenii precum informatică, dar și divertisment, modă, sport etc.: „afterschool”, „audiobook”, „bitcoin”, „Black Friday”, „breaking news”, „check-in”, „cool”, „deal”, „dealer”, „dispenser”, „face to face”, „fake”, „fake news”, „fresh”, „gay”, „hacker”, „hairstylist”, „home delivery”, „like”, „low cost”, „outdoor”, „part-time”, „selfie”, „shopping center”, „showbusiness”, „start-up”, „take away”, „training”, „a updata”, „a upgrada”, „voucher”.
Vreau sa subliniez însă că acest fapt nu trebuie interpretat greșit: nu înseamnă că recomandăm toate anglicismele înregistrate în DOOM ediția a treia, mai ales când dublează cuvinte sau expresii românești. Le-am inclus pentru a consemna grafia lor corectă, precum și pronunțarea lor cu mijloacele limbii române, dar cât de cât apropiată de cea din engleză.
De exemplu, pentru cuvintele cu consoane interdentale, ca „Big Brother” din engleză - „Brother” pronunțat românește „bradăr/brazăr”. Sau thriller pronunțat în română „trilăr/srilăr”.
Deocamdată, noi n-am îndrăznit să le scriem fonetic românește. Le-am introdus nu neapărat pentru a le recomanda, ci pentru a indica ce grafie și ce pronunțare să aibă.
Nu trebuie să ne speriem, printr-o fază asemănătoare a trecut limba română cu franțuzismele, care foarte multe s-au adaptat. Astăzi ne revoltăm că se spune „trend” în loc de „tendință”, dar nici „tendință” nu e un cuvânt latin, ci este adaptarea unui cuvânt franțuzesc.
Dar există, chiar dacă mai puține, și noi împrumuturi din alte limbi, ca franțuțescul „fondue”, germanul „röntgen”, italianul „tiramisù”, spaniolul „gazpacho”, cuvinte „exoticeˮ cum e japonezul „ikebana”.
6. Cum decide un lingvist dacă un cuvânt merită să intre în DOOM sau nu?
Un lingvist nu decide singur. Și n-aș zice că este vorba de a merita. S-au inclus în DOOM ediția a treia cuvinte relativ frecvente în uz, așa cum arată diversele corpusuri sau aparițiile pe internet, fără a se fi putut face o statistică exacta. Și care pun anumite probleme, cel puțin de grafie, dar mai ales de pronunțare și de flexiune.
„Booster există demult în DOOM cu sensurile lui tehnice”
7. Tehnologia face parte din viața noastră. Vrem sau nu vrem, în pandemie cuvinte precum „online”, „remote” au intrat în vocabularul nostru. În ce măsură le folosim corect? Ați remarcat niște cuvinte ale pandemiei?
Ioana Vintilă- Rădulescu: N-aș zice că pandemia are multă legătură cu tehnologia. Deși sunt și termeni legați de pandemie care se referă la anumite aspecte mai mult sau mai puțin tehnice, cum ar fi „secvențiere”.
Unele cuvinte, ca „online”, „offline”, sunt atestate mai de mult, dar au devenit și mai folosite odată cu pandemia. Ele sunt utilizate în primul rând de personalul medical sau didactic, dar și de politicieni, de reprezentanți ai mass-media etc. În general mi se pare că se folosesc corect. De exemplu: pluralul de la „virus” în sens medical este aproape totdeauna, corect, „virusuri”, deși în domeniul informatic el este viruși.
Ar fi fost și greu să nu remarcăm niște „cuvinte ale pandemieiˮ, fie românești - ca „abord”, „anticorpi monoclonali”, „autoizolare”, „autocarantinare”, „betacoronavirus”, „comorbiditate”, „contacți”, „coronasceptic”, „coronavirus”, „intubare”, „noninvaziv”, fie străine - ca „lockdown”, „green pass”, sau chiar abrevieri pronunțate ca în engleză, precum „PCR” , pronunțat „pisiar”.
8. În această perioadă, sunt mulți termeni medicali pe care oamenii îi folosesc poate de multe ori fără să îi înțeleagă. Dacă un cuvânt capătă un înțeles nou – departe de ce înseamnă el în lingvistică, când și cum poate intra el în DOOM cu noul înțeles folosit de toată lumea?
Ioana Vintilă- Rădulescu: Într-adevăr, publicul obișnuit care folosește mulți termeni cu accepții medicale - ca „imunitate”, „imunizare”, „tulpină” - nu știe totdeauna exact ce înseamnă. Din păcate, DOOM-ul nu putea fi și un dicționar explicativ, astfel încât diversele cuvinte nu intră în DOOM cu un anumit înțeles.
Ar fi fost de crezut că „booster” cu sensul, legat de pandemie, „rapel, doza a treiaˮ, este un cuvânt nou, introdus în DOOM ediția a treia cu acest prilej. În realitate el exista de mult în română, inclusiv în edițiile precedente ale DOOM-ului, cu sensurile lui tehnice („motor cu abur auxiliar folosit pentru mărirea forței de tracțiune” și „generator auxiliar pentru creșterea tensiunii”), care explicitează uzul lui medical metaforic.
Și în afara domeniului medical putem avea asemenea surprize. Astfel, chiar o colegă lingvistă înclina să creadă că „reziliență” este un cuvânt nou. Or, noi sunt numai frecvența și sensul lui mai recent „capacitatea unei comunități/companii de a reveni la normal după suferirea unui șoc economicˮ, conform Planul national de redresare și reziliență, față de sensul tehnic mai vechi „mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc”.
9. Scrisul pe Internet ne îndepărtează puțin de limba română, oamenii scriu în grabă și nu mai respectă toate regulile de punctuație, scriu fără diacritice. Cum schimbă Internetul limba română? Cât de importante sunt diacriticele?
Ioana Vintilă- Rădulescu: N-aș zice chiar că „internetul schimbă limba română”. Dar este un fapt că pe mijloacele electronice se scrie frecvent, din diverse motive, fără semne diacritice sau cu anumite subterfugii. Diacriticele sunt importante pentru că omiterea lor poate produce confuzii. Astfel, nu este totuna dacă se vorbește despre paturi sau despre pături pentru bolnavii de la ATI.
10. Spațiul public e invadat zilnic de cuvinte folosite anapoda, de exprimări departe de a fi corecte gramatical. Cel mai recent este „crizatorii” folosit recent la cel mai înalt nivel. Există vreo șansă să vorbim și să scriem mai bine în condițiile actuale?
Ioana Vintilă- Rădulescu: Crizatori nu mi se pare un cuvânt „folosit anapoda”, nici o exprimare „departe de a fi corectă gramatical”, ci o găselniță, care trebuia scris în ghilimele. Referitor la „cei care au produs crize”, în principiu este format corect, cu sufixul -tor pentru nume de agent, de la un verb „a criza”, doar că nefolosit în acest sens.
Eu cred că există șansa să vorbim și să scriem mai bine, dar numai dacă se schimbă măcar puțin condițiile actuale, adică dacă se îmbunătățește calitatea învățământului, implicit a profesorilor, și dacă se citește mai mult decât deloc.
