Linkuri accesibilitate

Geneza sporurilor: cum au ajuns bugetarii să ia bani pentru că deschid calculatorul


Prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat o plafonare a sporurilor, urmată de o lege a salarizării care va lega sporurile de performanţă în sectorul bugetar

Spor de izolare, de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică sunt doar câteva dintre motivele pentru care angajații din mediul public primesc bani suplimentari pe lângă salariul de bază.

Sunt peste 50 de sporuri în total, potrivit unor documente postate de Violeta Alexandru pe pagina personală de Facebook. Fostul ministru a centralizat sporurile din șapte domenii: administrație, învățământ, sănătate și asistență socială, justiție, cultură, diplomație, apărare și ordine publică.

Ele variază între sporuri acordate justificat pentru condițiile de muncă și performanță până la „motive hazlii", precum afirmă analiștii economici consultați de Europa Liberă.

Sunt fel de fel de astfel de sporuri și denumirile întotdeauna par hazlii. Sectorul bugetar, pentru a putea crește salariile fără să raporteze ca majorare de salarii a utilizat acest paradox cu motivația mai mult decât ciudată", ne-a spus analistul economic Dragoș Cabat.

Centralizarea făcută de Violeta Alexandru vine în momentul în care Guvernul pregătește eliminarea unor serii de sporuri, subvenții și indemnizații acordate angajaților din sectorul bugetar.

E vorba de o plafonare în acest moment, dar urmează o lege a salarizării care va lega sporurile de performanţă în sectorul bugetar", spunea Florin Cițu.

Unul din sporurile ce ar putea fi eliminate este cel pentru angajații care folosesc calculatoare.

Există un spor de risc când lucrezi la calculator. Nu cred că trebuie păstrat, pentru că toată lumea lucrează la calculator. În secolul XXI să spui că este un risc să lucrezi la calculator, atunci aruncă și telefonul mobil la gunoi și să nu mai deschizi calculatorul. Nu se poate, nu cred că există un astfel de risc”, afirmat miercuri vicepremierul Kelemen Hunor.

Cum au apărut sporurile?

Cu mulți ani în urmă, România a fost criticată de FMI pentru lipsa unui raport coerent între nivelul salarizării și cel al productivității. S-a făcut un artificiu clasic pentru a nu micșora veniturile. Au rămas salariile la un nivel relativ scăzut dar s-au introdus numeroase sporuri", arată economistul Mircea Coșea pentru Europa Liberă.

Astfel, s-a creat un precedent periculos care a dus la inventarea de noi și noi sporuri pentru ca veniturile din domeniul public să poată fi crescute pe motive mai mult sau puțin justificate.

Este un număr excesiv de mare. Sunt modalități pentru a face salariile din domeniul bugetar să fie mult mai mari. Se raportează doar salariul efectiv, iar aceste sporuri fac uneori ca veniturile din acest sector să se dubleze sau chiar mai mult", este opinia lui Dragoș Cabat.

Chiar dacă aduc venituri suplimentare angajaților din domeniul public, ele produc și mult rău pentru că „sunt nejustificate și aduc prejudiciu nu numai unui anumit echilibru de venituri, dar și pentru motivarea muncii", spune Mircea Coșea.

Criteriile de performanță nu pot fi aplicate pentru că sunt eliminate prin inputul pe care îl dau sporurile".

O soluție la această problemă fără a afecta angajaților ar fi creșterea salariilor pe criterii de performanță în dauna măririi veniturilor prin sporuri mai mult sau mai puțin justificate.

Aceste sporuri au fost introduse artificial și o motivare adevărată a muncii poate veni din venituri salariale corecte care țin de productivitate, de utilitate a muncii și criterii de performanță. Ar trebui să se meargă pe salarii și nu pe sporuri", afirmă Coșea.

Toate salariile ar trebuie să fie absolut transparente. Când faci o majorare de salarii să apară așa și să fie raportată", crede Dragoș Cabat.

Dorința guvernului de a elimina mare parte din sporuri este catalogată drept „justificată" și ușor de realizat, dar ea poate atrage două „efecte perverse": proteste și un dezechilibru economic.

Politic este justificată, dar trebuie făcută pe etape și nu în perioadă de criză. Consumul este cel care antrenează economia, precum se întâmplă în SUA și alte țări. Tăierea bruscă ar genera o criză de lichidate în piață. Lichiditatea care vine din mediul privat nu mai este certă, acolo sunt multe falimente, pierderi. În economie banii intră sigur prin buget și prin sectorul public. Mișcarea trebuie făcută progresiv și cu atenție. Nu poate tăia deodată și la toate categoriile, trebuie să existe o analiză foarte serioasă care nu poate fi făcută de luni până marți. O analiză care să meargă pe criterii de performanță. Anumite domenii au nevoie de aceste sporuri, iar progresiv să fie înlăturate până la o limită cu adevărat motivată de condiții speciale", arată Mircea Coșea.

Dorința guvernului de a elimina este pe de o parte justificată și nu mi se pare dificil la nivel teoretic. Sunt câteva sporuri care trebuie acordate chiar pentru condiții speciale, în rest pot merge cu tăieri până la 90%. În schimb, ceea ce nu știm este care va fi reacția angajaților din sectorul public, e posibil să avem o reacție puternică mai ales că mulți sunt angajați pe criterii politice", afirmă și Dragoș Cabat.

Pentru o reformă în domeniu care să mai reducă cheltuielile inutile, economistul Mircea Coșea propune două direcții:

Trebuie o continuare serioasă a reformei administrativ-teritoriale. Marea masă a funcționărimii se găsește în teritoriu. România are un număr exagerat de mare de unități administrativ-teritoriale - peste 46.000. În fiecare sătuleț avem câte o primărie cu angajați care fac sau nu treabă, nu se știe. Nu avem criterii de performanță, dar iau lefuri pe care și le-au fixat singuri. Această reformă trebuie să aibă loc, să se reducă locuri.

Reforma trebuie să înceapă și de la conducere - de la numărul mare de ministere, de funcționari de rang înalt, secretari de stat, directori generali, numărul mare de comisii și fel de fel de organizații guvernamentale. Trebuie regândite și ajustate în funcție de posibilitățile pe care le avem. Mai departe că se va merge din birou în birou și se vor da afară oameni mă îndoiesc că se va face pe criterii de performanță pentru că nu le avem", concluzionează Coșea.

Câteva sporuri acordate celor din administrație, potrivit datelor prezentate de fostul ministru al Muncii:

  • condiții periculoase sau vătămătoare - 15% (pentru personalul contractual din administrația publică)
  • spor pentru izolare - 20% - pentru personalul contractual din administrația publică, încadrat în anumite instituții)
  • spor pentru izolare - 20% (personal contractual din administrația publică locală cu locul de muncă în localitățile din Rezervația Biosferei Delta Dunării
  • 15% pentru personalul de specialitate implicat în procesul legalislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, serviciilor Parlamentului, Consiliului Legislativ și Administrației Prezidențiale
  • 15% pentru complexitatea muncii (funcționarii din aparatul ministerelor Finanțelor, Muncii, Mediului, Dezvoltării, Fondurilor Europene, Sănătății, Educației, CNAS și din instituțiile subordonate, funcționarii din Administrația Prezidențială, SGG, ministerelor Apelor și Justiției, ANRP, Agenția de Achiziții Pilice, funcționarii publici parlamentari, funcționarii din instituțiile din subordinea ministerelor mediului, Sănătății, Educației, Muncii, Agenția de Cadastru și ANI
  • 10% pentru complexitatea muncii (Consiliul Concurenței, Oficiul de Prevenire și Combatare a Spălării Banilor)
  • 20% spor de izolare pentru personalul din Administrația Rezervației Biosfererei Delta Dunării
  • 15% spor pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate (Consiliul Concurenței, Oficiul de Prevenire și Combatare a Spălării Banilor, ANI)
  • 25% spor pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate (Consiliul Concurenței, Oficiul de Prevenire și Combatare a Spălării Banilor, ANI
  • 15% spor de condiții vătămătoare de muncă (Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi)
  • 35% pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare / periculoase (instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor)
  • 75% spor pentru condiții deosebit de periculoase precum TBC, bruceloză, gripă aviară, febră aftoasă (instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor)
  • 100% pentru munca în zilele de repaos/sărbători legale (în instituțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor)
  • 12,5 - pentru activitatea în structurile de inspecție și control (în instituțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor)
  • 10% pentru antrenorii cu studii superioare (în unitățile sportive)

Cultură:

  • 15% pentru condiții periculoase sau vătămătoare
  • 15% condiții grele
  • 50% asigurare cazare (managerul care nu își are domiciliul în localitatea în care își are sediul instituția)

Sporuri pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate din venituri proprii subordonate Guvernului sau aflate sub control parlamentar:

  • 15% pentru condiții periculoase sau vătămătoare
  • 15% pentru condiții grele de muncă
  • 20% pentru personalul care lucrează în zone izolate unde atragerea personalului se face cu greutate
  • 15% pentru consemn la domiciliu
  • 20% pentru siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică

Justiție și Curtea Constituțională:

  • 15% condiții grele, vătămătoare sau periculoase
  • 25% risc și suprasolicitare neuropsihică
  • 5% păstrarea confidențialității
  • 15% titlul științific de doctor sau doctor docent
  • 20% judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate sau alte categorii de personal, delegate sau detașate sau care își desfășoară activitatea în sistemul penitenciar

Aceste categorii beneficiază și de majorarea indemnizației în funcție de vechime:

  • de la 3 la 5 ani - 10%
  • de la 5 la 10 ani - 15%
  • de la 10 la 15 ani - 20%
  • de la 15 la 20 de ani - 25%
  • peste 20 de ani - 30%

Diplomație și Ministerul Afacerilor Externe - o parte din sporuri:

  • 15% la data acordării autorizației de acces la informații clasificate, eliberată în condițiile legii
  • 15% pentru personalul care lucrează cu cifrul de stat
  • 15% condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase
  • 20% pentru personalul care lucrează în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate
  • 5% pentru personalul încadrat pe funcția de ministru-consilier sau ministru plenipotențiar sau consul general de carieră când se află în misiune permanentă în străinătate
  • 10% pentru personalul încadrat pe funcția de consilier diplomatic când se află în misiune permanentă în străinătate
  • 15% pentru personalul încadrat pe funcția de secretar I, II sau III, consul ori viceconsul când se află în misiune permanentă în străinătate
  • 10% indemnizație lunară pentru șefii de misiune acreditați în mai multe state (misiune permanentă în străinătate)
  • 5% pentru îndeplinirea atribuțiilor de prim-colaborator (misiune permanentă în străinătate)
  • 25% din salariul lunar în valută al soțului/soției pentru soția/soțul neîncadrată/neîncadrat pe timpul cât aceasta/acesta se află în întreținere permanentă în străinătate

XS
SM
MD
LG