Sorin, un tânăr român, este licențiat în drept englez și european la Queen Mary University din Londra, unde a absolvit în 2021.
„Nu am susținut nicio o lucrare de licență și nici vreun examen final, ci doar examenele din modulele pe care le studiam în acel semestru, asemănătoare cu cele din anii precedenți: întrebări deschise, uneori cu simularea unor scenarii reale, cărora trebuia să le oferi un răspuns, pe care să îl demonstrezi”, povestește el.
Practica nu e însă unitară la nivel european. La universitatea din Maastricht, Olanda - una din țările preferate de studenții români care aleg să studieze în străinătate - există un examen / test de absolvire la Drept. Acesta constă într-un eseu argumentativ, care să răspundă în mod elocvent și cu citațiile adecvate, la „o întrebare de cercetare.”
În România, mai multe facultăți publice de Drept pregătesc renunțarea la susținerea lucrării de licență ca probă de examen la finalizarea celor patru ani de studiu. Examenul va fi o probă scrisă, de tip grilă, din materiile de specialitate.
După București, și Clujul scoate lucrarea de licență din examenul de absolvire
O informație apărută la finalul lunii august 2024 a stârnit mirare în spațiul public: începând cu sesiunea de absolvire din iulie 2025, studenții Facultății de Drept din Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj nu vor mai avea de pregătit și susținut lucrări de licență, la finalul studiilor.
Vor susține doar examenul scris (existent și până acum): test grilă din materiile de bază studiate în facultate.
„Programul de pregătire al studenților era prea încărcat în anii trei și patru și lucrarea este la lucrarea de dizertație de la master, pe care îl fac majoritatea, plus două opționale, pe care le fac în anii 1 și 2. Practic am mutat o lucrare dintr-un loc în altul”, spune pentru Europa Liberă decanul Șerban Diaconescu.
El susține că, în acest fel, nu ar fi o renunțare la lucrarea de cercetare - chiar dacă de facto studenții care se „mulțumesc” doar cu absolvirea studiilor de licență nu o vor mai susține - ci studenții vor trece doar prin proba scrisă.
„Este o probă scrisă grilă, foarte riguroasă, la final vor primi tot diplomă de licență. Dar v-am spus, cei mai mulți se înscriu și la masterat și vor susține acolo lucrarea”, menționează Șerban Diaconescu.
Chiar dacă este permisă din 2017 prin metodologiile aprobate de Ministerul Educației, inițiativa de a elimina lucrarea de licență poate marca o schimbare majoră în sistemul de învățământ superior.
Pentru generații întregi de absolvenți, lucrarea de licență a fost privită drept condiția sine qua non a calității de absolvent de facultate. Asta chiar dacă au fost constant suspiciuni de fraude și chiar fraude dovedite - de la plagiere la cumpărarea de lucrări scrise de altcineva.
Inițiativa Facultății de Drept din Cluj nu este însă prima din România. Facultatea de Drept din Universitatea București (UB) a eliminat lucrările de licență încă de acum șapte ani, păstrând doar proba scrisă: un test grilă.
„Am constatat că erau multe lucrări suspecte de a fi scrise de altcineva, păreau redactate chiar de juriști pentru că erau mult prea bune, iar la prezentare era greu să demonstrezi asta, pentru că studentul o citea și știa ce să îți răspundă”, explică profesorul Flavius Baias, decan în momentul luării deciziei la nivelul facultății de Drept din UB, pentru Europa Liberă.
Decizia din ianuarie 2017 venea într-un context de scandaluri în lanț cu privire la falsificarea și fraudarea diplomelor de studiu în unele universități din România.
„Era un fenomen care nu putea fi controlat, dar am ținut cont de prevederile legale, nu am modificat legea”, adaugă el.
În fapt, hotărârea Facultății de Drept din capitală a devenit posibilă după ce cu o lună înainte, în decembrie 2016, fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, a modificat în ultimele zile ale mandatului său Metodologia națională de finalizare a studiilor în universitățile de stat românești.
Cât de relevante mai sunt lucrările de licență
Tendința de eliminare sau reformare a conceptului de lucrare de licență s-ar putea extinde în viitor, spun specialiști în învățământul superior contactați de Europa Liberă.
Spre exemplu, rectorul UBB Cluj, profesorul Daniel David, spune că a acceptat propunerea Facultății de Drept de a nu mai fi scrisă lucrarea de licență, ea reprezentând în primul rând opțiunea instituției din subordine, dar și o consecință a sistemului reformator Bologna, introdus în România încă din 2004.
De atunci, programele de studii superioare s-a restructurat, în studii de licență de 3 ani și masterat de 2 ani, cu unele excepții, chiar în cazul Dreptului - cu 4 ani licență și un an de masterat. Pentru științele inginerești și medicină s-au aplicat prevederi particulare.
În optica Bologna, „licența este doar introducere în domeniu, nu este specializare”, explică el. „A pretinde că în cei 3 sau chiar 4 ani de studii tu faci cercetare este foarte prețios. Asta trebuie de obicei «împinsă» la nivel de master. În acest context cei de la Drept au venit cu această propunere, au argumentat-o și le-am acceptat-o”, spune Daniel David.
El a menționat totuși că, deocamdată, renunțarea la licență în examenul de absolvire a facultății se va întâmpla doar la Drept, asta și în condițiile în care numărul de studenți este unul ridicat - aproape 2.500 - și există dificultăți în coordonarea și verificarea optime de către cadrele didactice.
„Le-am cerut să urmărească practicile naționale ale Facultăților din țară, din universitățile mai reprezentative și practicile internaționale și să rămână tototadă, în ultimul semestru, un curs de metodologia cercetării, ca studentul să dobânească și competențe minime în cercetare, chiar dacă nu face o lucrare de licență”, adaugă el.
Daniel David spune, pe de altă parte, că realizarea cercetărilor proprii, originale, este confruntată de răspândirea instrumentelor de inteligență artificială precum ChatGPT, capabile să realizeze inclusiv conținut creativ.
Universitățile trebuie să se adapteze la noul context, inclusiv în privința examinării finale a studenților, spune și profesorul Mădălin Bunoiu, ex-președinte (până la începutul anului) ARACIS - instituția care evaluează calitatea în învățământul superior din România.
„Avem acces la două clickuri distanță la orice resursă de pe internet, la baze de date complexe, toate instrumentele de inteligență artificială au devenit tot mai performante. Devine irelevantă partea aceea a lucrării de licență care face trimitere la aspectele generale, teoretice, ale unui subiect”, spune Bunoiu, profesor la Universitatea de Vest.
Nu ar trebui să îngrijoreze, spune el, faptul că în loc de „o lucrare de zeci de pagini am putea avea un eseu în care studentul să demonstreze că poate răspunde la o întrebare, argumentând, citând, operând cu termenii din domeniu” sau că va demonstra aceste abilități într-un interviu în fața unei comisii de evaluare.
Pretențiile de la un absolvent de nivel licență nu pot fi precum cele de la un doctorand - care trebuie să conducă o cercetare originală și care să aducă ceva nou într-un anumit domeniu - nici cu cele de la un absolvent de masterat, ci „să poată desfășura activitatea din domeniul în care s-a pregătit la un nivel de competență superioară.”
Mădălin Bunoiu afirmă că discuții cu privire la reformarea modului de examinare finală pentru absolvenții de nivel licență există în multe universități.
De atunci, metodologiile aprobate anual prin ordin de ministru - inclusiv cea din 2024 - menționează că examenul de absolvire de la nivel licență poate consta în una sau două probe, fiind însușite ulterior de universități în regulamentele de organizare a examenelor.
Hotărârea Senatului Universității București din decembrie 2023 cu privire la structura examenelor de finalizare de studii arată că, pe lângă Facultatea de Drept, și Facultatea de Litere, respectiv cea de Limbi Străine au renunțat la susținerea lucrării de licență la unele specializări, rămânând doar cu proba scrisă.
Deocamdată, tendința de renunțare la licență este cea mai prezentă în rândul facultăților de Drept.
Alte două facultăți ar putea renunța la lucrările de licență, două nu au de gând
Pe lângă București și recent Cluj, alte două facultăți cu acest profil - de la Universitatea din Craiova, respectiv de la Universitatea din Sibiu - se pregătesc să renunțe de anul viitor la lucrările de licență și să rezume examenul doar la proba scrisă.
În schimb, reprezentanții Facultăților de Drept de la Universitatea de Vest din Timișoara și ai celei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași spun că rămân la vechea formulă, în care lucrarea de licență rămâne parte a examenului de absolvire.
Argumentul de la Facultatea de Drept din Cluj: Am mutat lucrarea de la licență la master
Decanul Facultății de Drept din UBB Cluj, conferențiarul Șerban Diaconescu, spune pentru Europa Liberă că o decizie cu privire la renunțarea la lucrarea de licență ar fi fost luată încă de acum doi ani. Conform acelei decizii, impactul ar fi avut loc în 2027.
Ar fi fost adoptată de Consiliul Facultății și validată încă de atunci de către conducerea centrală a universității - Consiliul de Administrație și Senatul universitar.
Europa Liberă nu a reușit să găsească între hotărârile celor două foruri publice, pe site-ul UBB - cea cu privire la modificarea de la Drept, dar rectorul Daniel David spune că s-au urmat toate procedurile necesare.
Noutatea recentă este, potrivit decanului Diaconescu, doar faptul că renunțarea la licență se va aplica încă din sesiunea examenului de licență din iulie 2025, adică începând cu studenții care intră în octombrie în anul IV și cei din anii următori.
Diana Brisc va începe peste câteva săptămâni anul III de facultate și spune că, pentru ea, faptul că nu va mai susține lucrare de licență e un plus.
Aplicarea deciziei mai devreme, adică și pentru studenții aflați acum în anii III și IV, a fost susținută în proporție covârșitoare de aceștia, după cum reiese dintr-un comunicat transmis de Consiliul studenților facultății, spune tânăra, care este reprezentantă a colegilor din facultate în Senatul UBB.
„În cazul generației 2021-2025, studenții și-au exprimat dorința în proporție de 93% (273 de răspunsuri „pentru” din cele 294), iar în cazul generației 2022-2026, studenții și-au exprimat dorința în proporție de 85% (350 de răspunsuri pentru din 414)”, afirmă reprezentanții Consiliului, în comunicatul amintit.
Tinerii susțin că se vor putea concentra preponderent pe învățare în ultimii doi ani de facultate și că se elimină evaluările subiective de la notarea prezentărilor lucrării de licență. De asemenea, i-ar sincroniza pe studenții de la Cluj cu colegii lor de la București, care nu mai susțin lucrări de licență încă de acum șapte ani.
Ei admit că modificarea le va trage în jos media examenului de licență - notele la susținerea lucrării de licență erau în general (mult) mai mari decât la proba scrisă - dar aceasta nu influențează accesul la examenul pentru intrarea în Baroul Avocaților sau pentru Magistratură. Astfel, avantajele ar prevala în fața dezavantajelor.
Atât conducerea instituției de la Cluj, cât și studenții, invocă precedentul Facultății de Drept din București. Fostul decan al facultății din capitală, Flavius Baias, susține că decizia s-a dovedit de bun augur.
Chiar dacă examenul este „foarte serios”, el spune că opțiunea pentru testul grilă nu ar fi fost cea ideală, însă susținerea unui examen de sinteză, cu întrebări deschise, ar fi fost foarte dificil de aplicat.
Inițiativa de la București, replicată recent și la Cluj, inspiră și alte facultăți.
Decanul Facultății de Drept din Craiova, Gabriel Olteanu, susține că în Consiliul facultății s-a agreat varianta scoaterii lucrărilor de licență din examenul de absolvire începând cu sesiunea iulie 2025, urmând ca o decizie finală să fie luată în Senatul universității la finalul lunii.
Ar fi existat și un sondaj în rândul studenților de anul III, favorabil modificării spune decanul.
„Discuțiile sunt în sensul de a avea examen de licență cu o singură probă, de cunoștințe generale și de specialitate, test grilă, de trei ore, asemănătoare probelor de la intrarea în profesii (în baroul sau în magistratură, n.r.)”, explică profesorul Gabriel Olteanu.
În primul rând, modificarea are bază legală, subliniază el. În al doilea rând, inclusiv în optica Ministerului Educației „s-a trecut de la un exercițiu de redactare la unul de cercetare științifică.”
Mai exact, în Metodologia de finalizare a studiilor aprobată în 2024 de către Ministerul Educației a fost introdusă obligativitatea de a verifica procentul de similitudine cu alte surse și pentru lucrările de licență, nu doar la cele de masterat și doctorat.
Există o listă a softurilor aprobate de către minister pentru astfel de verificări, dar acestea „dau erori, mai ales în zona noastră, unde hotărârile judecătorești pe care citează studenții sunt pe toate paginile web”, explică decanul, menționând că argumentul ar aparține în fapt studenților.
Potrivit acestuia, în materia din timpul celor patru ani de studiu există însă discipline care prevăd redactarea de eseuri pe diverse teme juridice, însă nu este cazul ca acestea să se mai extindă și sub forma unei lucrări de licență.
„Argumentul studenților buni este și că muncesc câteva luni pentru lucrare, perioadă în care s-ar putea pregăti în plus pentru examenul de intrare în profesie”, adaugă Gabriel Olteanu.
Și la Facultatea de Drept din Sibiu, conducerea facultății ia în calcul să nu mai mențină lucrarea de licență în rândul probelor de examen.
Discuția este în curs, a confirmat decanul Sebastian Spinei, care a fost însă rezervat în a oferi detalii. Potrivit acestuia, o decizie pe această temă ar urma să fie luată în zilele următoare.
Contra-argumentele renunțării la lucrarea de licență
În schimb, facultățile de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan” din Iași și de la Universitatea de Vest din Timișoara rămân, cel puțin deocamdată pe vechea variantă de examen, cu probă scrisă și susținerea lucrării de licență, spun reprezentanții acestor instituții.
Decanul Facultății de Drept din Iași, lectorul Nicolae Horia-Țiț, spune că în primul rând nu a existat nicio solicitare din partea studenților de a renunța la susținerea probei de licență.
El afirmă, pe baza experienței de la catedră, că experiența de redactare și susținere a lucrării îi ajută pe viitorii absolvenți.
„E un exercițiu util pentru student, în primul rând pentru că își dezvoltă o metodologie, de elaborare unui text, indiferent că face și masterat sau intră direct în profesie. Un jurist lucrează în general cu textul, indiferent că va fi avocat, judecător, procuror, notar, executor, va avea de scris”, arată decanul de la Iași.
Același tip de argument îl aduce și profesoara Raluca Bercea, de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara.
„Mi se pare important să le dezvoltăm competența aceasta, de scris, în limbaj juridic. Poate la București sau Cluj reușesc să facă asta printr-un alt tip de curs. Am avut discuții și noi, dar ni s-a părut important să păstrăm lucrarea de licență”, spune profesoara universitară.
Inclusiv partea de prezentare a lucrării este importantă, adaugă ea, și oferă ca exemplu feedback-ul unei foste studente, care i-a mărturisit că experiența de la susținerea tezei de licență a ajutat-o la interviul față în față pentru intrarea în magistratură.
Contrar unor prejudecăți, domeniul dreptului oferă suficient spațiu pentru originalitate, de analiză comparativă în domeniul jurisprudenței, pe spețe care de care mai diverse, completează Nicolae Țiț.
„În dreptul civil, de exemplu, un domeniu cu multe implicații practice, se pot face studii jurisprudențiale (practica judiciară pe anumite spețe, n.r.) complet original”, explică el.
Un profesor cu experiență poate depista măsura în care studentul este într-adevăr autorul tezei de licență, spune decanul. Pregătirea lucrării începe încă din anul III, când studenții își aleg tema, după care sunt într-un dialog constant cu coordonatorul lucrării.
Ca procesul să fie eficient, facultatea a limitat numărul celor care pot fi coordonați de un cadru didactic, la zece studenți pe o singură disciplină, explică Țiț.
Profesoara Raluca Bercea admite că verificarea lucrărilor cu softul de depistare a similitudinilor este una delicată, în condițiile în care „în Drept ajungi foarte ușor la procentul de similitudine, într-o lucrare de câteva zeci de pagini în care ai texte legale pe care nu poți să nu le scrii.”
Facultatea a găsit o soluție pentru a departaja situațiile de citare din legislație de situațiile reale de plagiat.
Chiar dacă „în mod regulat apar texte legale ca fiind plagiate”, „avem un protocol și știm să le excludem”, explică profesoara universitară.
Raluca Bercea subliniază că lucrările de licență nu sunt evaluate după aceleași criterii ca lucrările de doctorat, însă le antrenează studenților acuratețea stilului, capacitatea de sinteză și de documentare.
Ce spune Ministerul Educației
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Gigel Paraschiv, spune pentru Europa Liberă că lucrările de licență, respectiv cele de diplomă (în domeniile inginerești) „au o importanță deosebită în conținutul curricular al programele de studii universitare de licență.”
Chiar dacă a introdus, încă din 2017, prevederea ce permite organizarea unei singure probe de examen de licență, Ministerul nu a solicitat și nu încurajează renunțarea la proba de prezentare și susținere a lucrării de absolvire (lucrare de licență / proiect de diplomă) din examenul de licență/examenului de diplomă.
Decizia de a renunța la prezentarea și susținerea lucrării de licenţă / sau a proiectului de diplomă aparține facultăților, cu aprobarea Senatului instituției de învățământ superior, a mai spus Gigel Paraschiv.
Facultățile și universitățile trebuie să își asume răspunderea că „absolvenții acelui program care renunță la susținerea lucrării de licență prezintă aceleași abilități și competențe, pe piața muncii, cu oricare absolvent, al aceluiași program de studii, dintr-o altă instituție de învățământ superior care alege proba susținerii lucrării.”
Detaliind explicațiile cu privire la posibilitatea facultăților de a avea una sau două probe de examen final, de licență, secretarul de stat a oferit un răspuns ambiguu, dând de înțeles că lucrarea de licență ar prevala în fața probei scrise.
Scopul principal al tuturor schimbărilor legislative din educație a fost creșterea calității, a subliniat el.
„Oportunitatea de a selecta una sau două probe de către instituția de învățământ superior avea și are drept scop posibilitatea de a permite o evaluare complexă și aplicată a cunoștințelor fundamentale și de specialitate în cadrul probei de susținere a lucrării de absolvire (lucrare licență/proiect de diplomă)”, spune Gigel Paraschiv.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
