7 ianuarie 2026, Paris. În capitala Franței era în vigoare un cod portocaliu de vreme rea, cu ninsori și viscol.
Dimineață devreme, când era încă întuneric, delegația președintelui României, în frunte cu Nicușor Dan, pleca spre aeroport de la hotelul la care stătuse peste noapte. Cu o zi înainte, membrii delegației participaseră la o reuniune a Coalition of the Willing, tările care vor să ajute Ucraina.
Zăpada se depunea, iar pista de decolare nu a putut fi curățată repede.
Plecarea delegației României de la Paris – care oricum trebuia să se întâmple, conform programului, în seara zilei de 6 ianuarie – a fost amânată, pe 7 ianuarie, ore întregi. Avionul a decolat, într-un final, în jurul orei 16:00.
Până atunci, președintele României, Nicușor Dan, a stat blocat pe pistă sau în aeroport.
Timp în care a explicat: „La un moment dat, trebuie să avem un avion prezidențial, nu numai pentru președinte, ci și pentru miniștrii care se duc în delegații”.
„Nu doar că avionul acesta (avionul militar Spartan, n.r.) face mult mai mult decât unul normal, dar în al doilea rând, că nu avem comunicații. Când suntem în interiorul lui, suntem izolați”, a explicat șeful statului potrivit Euronews.
Președintele nu are nici măcar internet la bordul avionului militar, așa cum oferă deja multe dintre companiile civile de transport aerian.
Cu o zi înainte, pe 6 ianuarie, președintele participase la reuniunea Coalition of the Willing și urma să decoleze spre București în seara zilei aceleiași zile.
Dar, cum avionul militar urma să facă până în România între patru și cinci ore și „am fi ajuns la București la trei, patru dimineața”, după cum a explicat Nicușor Dan, zborul a fost amânat cu o zi.
Un motiv al deciziei de pe 6 ianuarie a fost și vizibilitatea mică de pe aeroportul Henri Coandă de la Otopeni, așa că Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și restul responsabililor împlicați în organizarea deplasării au decis ca revenirea președintelui la București să aibă loc a doua zi. SPP a decis să nu-l expună pe președinte niciunui risc.
Fostul pilot militar Nicu Fălcoi spune că „Spartanul are limite clare la aterizare.”
„Nu poate opera la zero vizibilitate, zero plafon, așa cum pot face unele aeronave civile moderne. Și nu este o excepție: multe avioane militare din lume nu au aceste capabilități, pentru că nu pentru asta au fost proiectate”, a precizat el, într-o postare pe Facebook.
„În condițiile în care pista de plecare era acoperită de zăpadă, iar la sosire, în România, exista riscul ca vremea să fie sub minimele avionului, decizia de a nu decola a fost, din punctul meu de vedere, corectă și responsabilă. Istoria ne-a arătat ce se întâmplă când presiunea politică și orgoliul bat siguranța”, a mai scris Făcloi, acum manager general al Avioane Craiova SA.
Așa a decurs ultima revenire acasă din cele 15 deplasări externe făcute de Nicușor Dan de când e președintele României, din mai 2025.
Chiar și cu această ultimă experiență la bord, președintele a declarat că „nu se pune problema să-l cumpărăm (un avion – n.r.) în anul 2026”.
Motivul? Economiile la buget, necesar a fi făcute.
Miercuri, 14 ianuarie, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat la o întâlnire cu presa că instituția a cerut producătorului avionului C-27 Spartan, compania italiană Leonardo, să spună dacă aparatura de comunicații criptate pe care Ministerul Apărării Naționale vrea să o instaleze la bord ar interfera sau nu cu sistemul de navigație al avionului.
Ministerul Apărării Naționale (MApN), proprietarul avionului Spartan cu care călătorește președintele României, și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au testat în ultimele zile aparatura de comunicații pe care ar putea să o instaleze la bordul aparatului.
Dar, fară acordul producătorului avionului, nimeni nu riscă să facă modificări în structura aparatului de zbor.
Avionul C27 Spartan este un avion de transport și, în funcție de tipul cursei – de urgență medicală, de transport VIP, de transport militari sau echipamente – el poate fi configurat în interior.
Avionul poate ateriza și decola în aproape orice condiții meteorologice, inclusiv dacă pe pistă este zăpadă, însă în decizia efectuării cursei este implicat și Serviciul de Pază și Protecție, dacă la bord este președintele țării.
Cum se zboară la bordul avionului militar „prezidențial”
Pentru prima dată în ultimii zece ani, președintele României a acceptat ca, în deplasarea de la Paris de pe 6 ianuarie, să meargă în același avion cu el și câțiva jurnaliști români.
Administrația Prezidențială a ales câțiva reporteri de la televiziuni de știri care au avut acces la bordul avionului „prezidențial” și oportunitatea să-i adreseze președintelui câteva întrebări în timpul zborului către Paris.
Din răspunsurile lui Nicușor Dan, este evident că șeful statului vorbea foarte tare. Asta s-a întâmplat pentru că avionul Spartan, echipat cu motoare puternice și cu două elice, face un zgomot puternic.
În declarațiile publicate de Digi24, Nicușor Dan spune că și-ar dori, ca președinte, să poată merge cu un avion în care să poată comunica.
El a anunțat o vizită în Columbia, pentru care Administrația Prezidențială va închiria un avion.
Aceeași problemă legată de lipsa comunicațiilor a avut-o și fostul președinte al României, Klaus Iohannis, în timpul zborurilor, spun surse militare consultate de Europa Liberă.
Probleme logistice pentru țările gazdă
Armata Română, prin Forțele Aeriene (ROAF), are șapte avioane Spartan C-27J.
Potrivit Forțelor Aeriene, acest avion este „un aparat remarcabil în clasa din care face parte, cu capacitate manevrieră şi tactică superioară. Este destinat să execute misiuni tactice, în operaţii de menţinere a păcii şi umanitare asigurând transportul aerian direct în teatru, ziua şi noaptea”.
Acesta poate zbura cu o viteză maximă de aproximativ 600 de kilometri la oră, față de 1.000 km/h, viteza de croazieră la care ajunge un avion civil.
Producătorul avionului, compania Leonardo (fosta Alenia), spune pe site-ul său că aparatul „poate fi configurat în versiunile de Patrulă Maritimă (MPA), Război Antisubmarin (ASW) și Comandă-Control-Comunicații, Informații, Supraveghere și Recunoaștere (C3ISR).”
Nimic, așadar, despre transportul demnitarilor.
Pe lângă problema duratei lungi a oricărui zbor, a zgomotului foarte mare și a faptului că președintele nu poate lucra în acele ore de zbor, o sursă militară apropiată situației pentru Europa Liberă spune că, folosind acest aparat militar pentru transportul președintelui, România a căpătat o problemă de imagine. Și nu e prima dată.
În plus, aeronava Spartan ridică o problemă logistică pentru gazde, spune aceeași sursă.
Este cel puțin a doua oară în România postdecembristă când piloții români care îl transportă pe președintele țării sunt obligați de autoritățile gazdă să aterizeze fie la marginea aeroportului civil, fie pe un aeroport militar. Și asta din cauza zgomotului creat de avionul românesc.
În timpul mandatelor președintelui Traian Băsescu (2004 - 2014), avionul prezidențial – fie un vechi avion românesc Rombac, fie un Boeing – a fost nevoit să decoleze, mai ales de la Bruxelles, dimineața devreme, din cauza zgomotelor mari produse de motoare.
După ce Romavia, compania de stat aeriană, a intrat în faliment, în 2014, președinții României au zburat cu avioane închiriate de compania TAROM, din subordinea Ministerului Transporturilor.
Așa a făcut și Klaus Iohannis la începutul primului mandat de președinte. Un traseu cu avionul al președintelui Iohannis, cu TAROM, în februarie 2015, pe ruta București - Paris – Bruxelles și retur a costat Administrația Prezidențială peste 373.000 de lei, adică aproximativ 74.000 de euro, potrivit documentelor publicate de boardingpass.ro.
Penultimul zbor București – Paris și retur al președintelui Nicușor Dan, cu avion Spartan, din decembrie 2025, a costat MApN 30.000 de euro, a comunicat ministrul Apărării, Radu Miruță.
Președintele României poate merge, așa cum fac premierul și miniștrii, în vizite externe sau interne cu avioane civile, apelând la curse comerciale.
Problema este că în programul unui președinte sau premier apar întâlniri urgente, stabilite uneori de pe o zi pe alta, iar găsirea a cel puțin 15-20 de bilete poate fi o problemă, în special pe rutele aglomerate.
Totodată, echipa de lucru și de protecție a președintelui poate varia între sub zece persoane până la 20 sau chiar mai mult.
Pe de altă parte, transportarea unui președinte cu un avion de linie ridică probleme de securitate. „Nu poți lega o vorbă în acel avion”, spune aceeasi sursă militară pentru Europa Liberă.
În mod normal, regulile de securitate pentru protecția înalților demnitari pot impune verificarea suplimentară a obiectelor care nu sunt la vedere din bagaje – ori asta nu se poate face ușor.
Iar cu cât un înalt demnitar este mai expus, cu atât costurile văzute sau nevăzute pentru protecția sa sunt mai mari, explică aceeași sursă.
De ce niciun premier nu a dat bani pentru un nou avion prezidențial
Banii pentru cumpărarea unui avion pentru transportul demnitarilor trebuie să îi acorde Guvernul.
Întrebat dacă este de acord cu o astfel de achiziție, premierul Ilie Bolojan a declarat pe 13 ianuarie, la postul public de televiziune: „Gândiți-vă că aproape toate țările europene au avioane care sunt folosite pentru reprezentarea statului. Și România poate să aibă un astfel de avion, pot să-l folosească toți demnitarii, nu se întâmplă nimic, poate să fie administrat de către Ministerul Apărării, de Armată, pentru că oricum trebuie să-și facă orele de pilotaj, deci poate avea mai multe destinații.”
Întrebat dacă Guvernul face o analiză între costurile necesare și beneficiile achiziției, Ilie Bolojan a precizat: „Există documentațiile pregătite, înțeleg, de vreo zece ani de zile, când s-au luat astfel de decizii să se ia, nu știu, un avion sau două”.
Dar a completat premierul, „nu aceasta este cea mai importantă problemă a țării noastre”.
Prim-ministrul Ilie Bolojan gândește în aceeași logică precum predecesorii săi, că Guvernul are de rezolvat mai întâi alte urgențe înainte de a da banii pe un avion.
Primul șef de guvern care a refuzat o astfel de achiziție a fost Dacian Cioloș.
Cel care l-a sfătuit în 2016 să nu accepte cumpărarea unui avion de transport pentru demnitari a fost consilierul său de la acel moment, Cătălin Drulă. În 2023, la one2one, demnitarul și-a explicat sfatul dat atunci premierului.
„Aeronave second-hand (dacă s-ar cumpăra avioane folosite – n.r.) sunt mai ieftine sau se poate plăti un leasing operațional, dar tot ajunge undeva (costul) probabil, spre un milion de euro pe lună”, explica fostul ministru al Transporturilor.
Președintele Klaus Iohannis a folosit avioanele statului, închiriate contra cost, de la TAROM, de la începutul mandatelor, din ianuarie 2015 până în 2017.
Într-un răspuns transmis Europei Libere, în 2023, Administrația Prezidențială explica de ce șeful statului a renunțat în timp să se mai deplaseze cu avionele companiei aeriene naționale:
„Până în anul 2013, în bugetul Ministerului Transporturilor era prevăzută o alocare bugetară pentru menținerea în stare de operare a două aeronave din flota TAROM, în scopul executării 2/3 zborurilor speciale.
Ulterior anului 2013, cele două aeronave au fost reintroduse în programul normal de zboruri al TAROM, situație care a generat incertitudine privind posibilitatea realizării transporturilor aeriene aferente deplasărilor oficiale și cheltuieli suplimentare pentru executarea zborurilor speciale, în momentul în care instituțiile aflate în drept solicitau prestarea serviciilor aferente de la operatorul național”.
Așa că Administrația Prezidențială a închiriat avioane private.
Iată alte argumente ale instituției: „Având în vedere imposibilitatea suprapunerii programului de lucru al TAROM cu agenda de vizite oficiale care implica executarea de zboruri speciale, s-a ajuns în situația în care costurile unor deplasări către locații identice, pe coordonate similare, să varieze semnificativ și să depășească cu mult valoarea normală pentru călătoria respective”.
O analiză realizată de Europa Liberă, la finalul celor două mandate de președinte al României ale lui Klaus Iohannis, arată că, în cei peste zece ani, instituția a cheltuit pentru transportul cu avionul, în interes de serviciu al șefului statului, peste 23 de milioane de euro.
Numai în ultimul an plin de mandat, 2024, Administrația Prezidențială a plătit aproape șase milioane de euro pentru transport.
Suma de 23 de milioane de euro se apropia de cea solicitată la mijlocul anilor 2000 de companii de stat care au făcut oferte României pentru vânzarea unor avioane pentru transportul demnitarilor.
Ce condiții trebuie să îndeplinească un avion prezidențial
Potrivit mai multor specialiști în securitate contactați de Europa Liberă, dacă Guvernul va decide totuși alocarea banilor pentru achiziția unui avion normal de transport pentru demnitari, atunci el va fi în grija Ministerului Apărării Naționale.
Va fi nevoie de cel puțin două echipaje de piloți și de formarea unor mecanici români de către compania producătoare a avionului.
Piloții ar trebui însă să zboare permanent, nu doar pentru a-l duce pe președinte în altă țară, pentru a-și menține reflexele.
Avionul ar urma să fie dotat din start cu echipamente de comunicații de nivel NATO, dar și cu o minimă protecție balistică.
Avionul nu trebuie să fie nou, ci să fi zburat cel puțin câteva mii de ore.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
