„A existat un acord clar în jurul mesei aseară că a ajuta Ucraina, în special în privința infrastructurii sale, trebuie să fie o prioritate”, a declarat miercuri Mark Rutte.
„Sunt încrezător că aliații vor acționa în zilele și săptămânile următoare pentru a se asigura că tot ceea ce pot furniza Ucrainei va fi furnizat”, a mai spus secretarul general NATO.
În ultimele luni, Rusia a bombardat orașele ucrainene cu atacuri tot mai intense cu drone, rachete și bombe ghidate, provocând victime și avariind infrastructura energetică, pe măsură ce sezonul rece se instalează.
În urma atacurilor rusești, milioane de ucraineni au avut de suferit de pe urma întreruperilor în furnizarea energiei electrice.
Organizațiile umanitare atrag atenția că atacurile rusești intense asupra infrastructurii energetice fac viața deosebit de dificilă pentru civili, în special în zonele care se confruntă cu cele mai grele lupte.
Deteriorarea rețelei electrice a Ucrainei a dus la pene de curent care pot dura până la 20 de ore pe zi, întrerupând atât alimentarea cu energie electrică, cât și cu apă.
Observatorii atrag atenția că, iarna trecută, Ucraina a pierdut 60% din capacitatea rețelei electrice și aproape că și-a epuizat rezervele de gaze. O penurie similară de energie ar putea lovi în acest an, ceea ce ar putea provoca dificultăți majore în furnizarea căldurii către populație.
La începutul acestei luni, un oficial ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat că atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea face ca această iarnă să fie „cea mai aspră de la începutul războiului”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut în mod repetat mai mult sprijin din partea aliaților în echipamente militare de respingere a atacurilor aeriene ale Rusiei.
Membrii NATO, împărțiți în privința invitării Ucrainei în alianță
La o conferință de presă, secretarul general NATO, Mark Rutte, a evitat să dea un răspuns clar legat de solicitarea Ucrainei de a primi un parcurs pentru intrarea în NATO, transmite Reuters.
Ucraina a insistat mult în ultimele luni să fie invitată să adere la aliața nord-atlantică.
Într-o scrisoare adresată omologilor săi din NATO înainte de întâlnire, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că o invitație de aderare la NATO ar elimina unul dintre principalele argumente ale Rusiei pentru a-și purta războiul: împiedicarea Ucrainei să se alăture alianței.
Deși NATO a declarat că drumul Ucrainei spre aderare este „ireversibil”, alianța nu a stabilit o dată și nu transmis o invitație. Diplomații din țările NATO spun că nu există un consens între membrii alianței în ceea ce privește invitarea Ucrainei.
Unele țări așteaptă să afle politica viitoarei administrații Donald Trump, înainte de a se poziționa ferm pro sau contra invitării Ucrainei în NATO.
După discuțiile dintre Sîbiha și miniștrii NATO la sediul alianței din Bruxelles, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că nu s-a înregistrat „nici un progres” în problema aderării.
Ministrul ceh de Externe, Jan Lipavskyi a declarat că țara sa face parte dintr-un grup care vede invitația ca fiind „un pas necesar”, dar a adăugat: „Nu cred că există consens în această privință”.
Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, al cărui guvern are legături strânse cu Rusia și care a vizitat Moscova săptămâna aceasta, a declarat că Budapesta se opune în continuare aderării Ucrainei la NATO.
„Această țară este în război și o țară în război nu poate contribui la securitatea alianței”, a declarat el pentru Reuters.
Unii analiști și diplomați au sugerat că Ucraina ar putea primi garanții de securitate de la țările occidentale individuale, mai degrabă decât de la NATO, în ansamblu.
Keith Kellogg, un fost general numit recent de Trump trimis special pentru Ucraina și Rusia susține amânarea aderării Ucrainei la NATO „pentru o perioadă lungă de timp” în schimbul unui „acord de pace cu garanții de securitate”.
Dar Ucraina a insistat pentru invitarea țării în NATO, citând experiența sa cu Memorandumul de la Budapesta din urmă cu 30 de ani. Atunci Kievul a renunțat la armele nucleare sovietice, în favoarea Rusiei, în schimbul unor garanții de securitate de la marile puteri. Acele garanții nu au funcționat în cazul invaziei Rusiei din 2022.
„Acest document nu a reușit să asigure securitatea ucraineană și securitatea transatlantică, așa că trebuie să evităm (repetarea) unor astfel de greșeli”, a spus ministrul ucrainean de Externe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
