"În București nu mai sunt locuri la ATI. Se semnează acum un ordin de ministru și de mâine Spitalul Colentina va deveni în integralitate spital COVID, deci vor fi 300-400 de locuri pentru tratarea bolnavilor de COVID”, a spus prefectul.
În plus, la Spitalul "Marius Nasta" care nu mai are deloc paturi disponibile, nu doar la ATI, a fost trimisă o unitate mobilă și vor fi detașați medici pentru a asigura această unitate mobilă. Spitalale Floreasca și Elias vor colabora ca să asigure personalul medical pentru spitalul modular de la Elias.
Problema cea mai urgentă este însă a cea a personalului medical din secțiile ATI, avertizează medicii de mult timp.
Medicul Laura Zarafin lucrează la ATI în spitalul Colentina. Cu o mică pauză, acest spital, desemnat unitate suport COVID-19, a tratat în opt luni de epidemie numai pacienți infectați cu noul coronavirus.
„Nu suntem destui și nu am fost niciodată. Ca să înțelegeți: suntem mult mai puțini decât scrie în ordinul de funcționare a secțiilor ATI, deci mult mai puțini decât acel număr minim prevăzut în legislație”, spune la Europa Liberă Laura Zarafin.
Conform ordinului respectiv, într-un spital trebuie să existe cel puțin un medic ATI la fiecare sală de operație plus un medic ATI în post-operator.
„Avem în țară secții care funcționează în întregime cu unul sau doi medici”, avertizează medicul. Iar la asistente situația nu e cu mult diferită.
„Îngrijirea unui pacient critic înseamnă, conform normelor, o asistentă la două paturi. Nu am avut niciodată. Iar o asistentă de ATI are nevoie de șapte ani de practică efectivă pentru a depinde specificul acestei munci”, subliniază Zarafin.
În privința Spitalului Colentina, numărul insuficient al medicilor și asistentelor reprezintă o problemă și mai mare față de altele.
„Pentru că noi suntem spital pavilionar. Vă dați seama cum fugim noi, medicii de gardă, prin patru pavilioane? Asistentele sunt extensia mâinilor și ochilor noștri”.
În iunie, vicepreședintele Societății Române de ATI, profesorul Dorel Săndesc, avertiza că în toată țara există circa 1.000 de medici de specialitate și aproximativ 800 de rezidenți.
„Iar această cifră include și pensionarii, care, vă dați seama, nu pot intra în secțiile roșii”, explică Zarafin.
În ceea ce privește rezidenții, Spitalul Colentina nu poate beneficia de sprijin de la ei pentru că aceștia sunt alocați numai unităților clinice, iar Colentina nu este spital clinic.
Conform unei analize a Ministerului Sănătății, în totalul medicilor angajați în România, specialitatea „Anestezie Terapie Intensivă” ocupa, la nivelul datelor din iunie 2016, doar circa 4%.
Cea mai numeroasă specialitate medicală din România este medicina de familie, cu aproape 25%, la acel moment.
Conform aceluiași document, în anii 2011-2014, absolveau facultăți de medicină de stat 24.310 medici din toate specialitățile.
Dar în perioada 2007-2018, plecaseră din România peste 53.500 de medici din toate specialitățile, conform cifrelor de la Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor și Ministerul Educației
În căutare de medici. Vor fi detașați la spitalele COVID medici școlari
În contextul acestui deficit acut, prefectul Bucureștiului, Gheorghe Cojan, a anunțat că „medicii și asistenții școlari de la școlile care au trecut în scenariul roșu, deci care nu mai au copii la școală, vor fi detașați la spitalele care tratează pacienți cu COVID”.
Premierul Ludovic Orban a declarat că toți medicii care vor promova examenul de rezidențiat din acest an vor fi angajați.
„Acum e un moment important pe care n-avem cum să-l pierdem. E examenul celor care au terminat rezidenţiatul şi acolo intenţionăm să găsim o soluţie să-i angajăm pe toţi cei care au terminat rezidenţiatul şi au luat examenul, să intre în acest dispozitiv de luptă, pentru că asta ne-ar furniza cadre medicale suplimentare de care avem nevoie ca de aer, pentru că, repet, noi n-avem probleme de paturi, de tot ce înseamnă dispozitive – injectomate, ventilatoare”.
Mediul Laura Zarafin spune însă că e puțin probabil ca medicii și asistententele școlare să aibă experiența necesară să lucreze în spitale COVID și cu atât mai puțin în secțiile ATI.
„Un medic școlar nu are cum să se adapteze la o activitate de spital, necesită niște ani de rutină. Plus că acești pacienți ne debusolează și pe noi, pe mine cu 29 de ani de vechime în ATI. Mă îndoiesc că un medic școlar poate ajuta concret”, spune Laura Zarafin, care subliniază că nu are o atitudine negativă față de medicii școlari, ci se referă doar la aspecte concrete.
„Trebuie să înțelegeți că, uneori, un singur pacient critic poate necesita toată munca pe o gardă întreagă, darămite când toți pacienții sunt așa”, explică Zarafin.
„Vă dați seama cum e munca în ATI când toți pacienții sunt așa? E ușor să spui că 4-5% din infectați ajung în stare critică, dar noi vedem zilnic, de opt luni de zile, numai pe aceștia”, conchide medicul.
Luni, 19 octombrie, Ministerul Sănătății a organizat examenul de specialitate pentru medici, inclusiv pentru specialitatea ATI. Profesorul Dorel Săndesc, contactat de Europa Liberă pentru acest articol, era în mijlocul examinării.
Dacă iau examenul toți cei înscriși, specialitatea ATI ar primi o infuzie de 153 de medici.
Examenul trebuia să aibă loc în primăvara acestui an, dar a fost amânat de mai multe ori până azi.
Facebook Forum