Aproximativ 1.500 de tone de medicamente expirate ajung anual la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare din România, deși sunt deșeuri periculoase, se arată în expunerea de motive a unui proiect de lege menit să combată poluarea cu acest tip de deșeuri.
Același proiect citează un studiu potrivit căruia în 65% dintre apele curgătoare, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășeste chiar și de 300 de ori limitele maxime admise. Însă, această poluare nu implică doar creșterea rezistenței la antibiotice - este vorba și despre poluare cu hormoni, citostatice ori antidepresive.
Mai mult, tratamentul apelor reziduale ar elimina doar în proporție de 60-90% ibuprofenul care ajunge în râuri, în timp ce carbamazepina - un grup de medicamente antiepileptice - este eliminată într-o proporție mult mai mică.
Proiect ciuntit
Proiectul, adoptat anul trecut de Senat și care se află în prezent la Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților, cameră decizională, a suferit modificări drastice.
În primă fază, senatorii au fost de acord ca mesajul „Medicamentele expirate trebuie returnate în farmacii” să apară pe cutii, în prospect, pe blistere și în reclame.
Marți, pe 20 septembrie, Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților a eliminat majoritatea prevederilor, iar mesajul a fost transformat în „Medicamentele expirate și cele neutilizate se consideră deșeuri periculoase”. El va apărea la finalul reclamelor.
Explicația dată de Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate, este că s-ar fi blocat activitatea Agenției Naționale a Medicamentului, care ar fi fost obligată să autorizeze din nou cele circa 8.000 de medicamente de bază de pe piață, plus diversele variante ale lor.
Farmaciile nu sunt obligate să preia medicamentele expirate
În ceea ce privește modificarea mesajului, de vină este faptul că, în România, legislația nu prevede că farmaciile sunt obligate să primească medicamentele expirate, în ciuda preconcepției întreținute inclusiv de instituții publice, după cum arată o informare a Ministerului Mediului, de exemplu.
Situația s-a agravat în timpul pandemiei de Covid, deoarece cantitatea de medicamente neutilizate sau expirate a crescut. În acest sens, am verificat dacă farmaciile acceptă medicamentele expirate.
La o farmacie de cartier din București am primit promisiunea că acestea vor fi primite, dacă venim a doua zi, în timp ce una din Piața Victoriei le-a acceptat fără alte explicații și fără completarea așa-zisului formular.
„Vi le-au acceptat din bunăvoință, probabil că tocmai ce se pregăteau să predea și ei ce aveau în depozit pentru neutralizare, dar ei fac asta pe cheltuiala lor. (...) Formularul este o invenție a celor care nu vor să facă chestia asta, nu există în lege niciun formular, au inventat ei chestia asta ca să descurajeze de fapt oamenii”, spune Adrian Wiener, pentru Europa Liberă.
„Poate că le-au atașat la lucrurile din unitatea respectivă, dar nu este corect. Deocamdată legea prevalează ordinele secundare”, completează Dumitru Lupuleasa.
În schimb, peste drum, reprezentanta unei farmacii ne-a declarat că nu acceptă colectarea medicamentelor expirate invocând legislația neclară și ne-a îndrumat către alte farmacii.
Reporter: Am mai multe medicamente și sunt expirate, pot să vin să le aduc mâine, poimâine?
Farmacistă: Nu, din păcate nu. A fost situația cu Covidul, încă nu este totul clarificat și din cauza asta nu avem voie să primim. Au mai fost persoane, au adus și teste (Covid, n.red.).
Reporter: Nu teste, sunt doar medicamente, paracetamol...
Farmacistă: Nu la noi.
Confuzia vine de la ordinul de Ordinul 119 din 2014 al Ministerului Sănătății, care reprezintă o legislație secundară și care nu prevede nicio obligație.
Astfel, ordinul spune că „medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuţie sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Unităţile farmaceutice vor afişa la loc vizibil anunţul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate.”
De altfel, un raport din 2021 al Avocatului Poporului precizează că acest ordin de ministru - deși incomplet deoarece nu are norme de aplicare - reprezintă „singura măsură legală prin care se asigură activitatea de colectare de la populație a medicamentelor expirate/nefolosite”.
„Ordinul de ministru din 2014 bifează doar o condiționalitate în evaluarea sistemului de sănătate publică. E doar o bifă la poluarea farmaceutică, cum că statul a rezolvat-o”, spune Adrian Wiener, deputat USR și inițiatorul proiectului de lege 495, care modifică Legea 95 aflată în vigoare.
Nici Legea 95 nu prevede nimic în legătură cu colectarea medicamentelor expirate de la populație. Faptul că farmaciile nu sunt obligate în prezent să accepte medicamente expirate este confirmat și de alți doi oficiali ai statului.
„Nu sunt (obligate, n.red.). Există un text de lege (secundară, n.red.), dar care este ușor mort, pentru că se încalcă niște reguli care sunt prevăzute în legea farmaciei, iar legea este superioară unui ordin (de ministru, n.red.) ca și nivel de execuție”, spune Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România, pentru Europa Liberă.
„Într-adevăr, legea farmaciei care este în momentul ăsta spune că te duci acolo, dar nu obligă farmacia să le primească”, admite și Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, după ce inițial a spus că „n-au voie” să refuze. „Obligativitatea o să trebuiască (să fie) în normele de aplicare ale legii”, a adăugat el.
Ce soluții există
Adrian Wiener spune că un alt proiect de lege al său, care ar fi eliminat „cearta dintre farmacii și clienți”, este pe cale de a fi respins de către actuala majoritate din Camera Deputaților „la presiunea industriei”, deși a fost adoptat de Senat.
Colegul său de comisie, Nelu Tătaru, a răspuns: „Nu cred că este la presiunile industriei”.
„Ce ne interesează este efectiv dacă acest medicament ajunge pe piață, fiindcă acum n-avem o problemă de cine plătește niște medicamente expirate, noi avem o problemă că nu prea sunt pe piață niște medicamente”, a afirmat el, precizând că cel de-al doilea proiect mai rămâne în dezbatere în Parlament.
De asemenea, Wiener mai spune că ar trebui să fie luat în calcul un compromis precum instituirea unei taxe minimale, oferind ca exemplu Franța.
„Neutralizarea are un cost, nu poate fi delegat farmaciilor. Costul (medicamentului) de la început ar fi trebuit să implice și costul neutralizării. (...) Cred că ar fi trebuit să existe o discuție în sensul găsirii unui compromis astfel încât să fie acceptabil financiar mecanismul, nu să-l respingi”, afirmă deputatul USR.
În replică, deputatul PNL Nelu Tătaru spune că principiul responsabilității extinse „va fi implementat în momentul în care ne punem de acord și comisia de mediu și comisia de sănătate”.
„Producătorul vine și spune că a produs un medicament, care îl dă unui distribuitor, care îl dă unei farmacii, farmacia îl dă în baza unei rețete. 'Dacă e să plătim, hai să plătim toți care suntem pe lanț'. De aceea legea mai rămâne”, spune președintele Comisiei de Sănătate.
„Vreau să văd un raport preliminar de la (Comisia de) Mediu, ce justifică ei pe partea de mediu și pe partea de sănătate o să avem și noi raportul. Dacă rapoartele preliminare coincid, vom avea un raport comun, dacă nu, vom sta pe această lege și o vom aduce la forma care să așeze cumva lucrurile”, completează Nelu Tătaru.
Pe de altă parte, președintele Colegiului Farmaciștilor afirmă că producătorii de medicamente sau de către autoritățile local ar trebui să suporte costurile colectării și distrugerii medicamentelor expirate.
„În ceea ce privește regula generală pentru deșeuri, producătorii au anumite obligații. (...) Preluarea de la populație înseamnă un serviciu în plus și trebuie să găsită modalitatea legală: cum să face lucrul ăsta și cine suportă cheltuiala, care nu este deloc mică”, spune Dumitru Lupuleasa.
Vor fi obligate farmaciile să preia medicamentele expirate?
Întrebat dacă farmaciile ar putea fi obligate să colecteze medicamentele expirate în noul proiect, Tătaru a răspuns că „se poate veni cu niște norme, cu niște ordine de ministru”.
Însă, Adrian Wiener mai atrage atenția că ar putea exista situații în care farmaciile care acceptă medicamentele expirate ar putea „să se ducă în spate la ghenă și să le arunce”.
Europa Liberă a solicitat Gărzii de Mediu o analiză a amenzilor aplicate farmaciilor care au avut ca motiv poluarea de orice fel și vom publica răspunsul de îndată ce îl vom primi.
Octavian Berceanu, fost șef la Garda de Mediu între martie și septembrie 2021, a spus că poluarea cu medicamente „reprezenta o problemă când numărul de incineratoare era mult mai mic decât aveam nevoie, pentru că perioada de pandemie a reprezentat o forță majoră”.
„Atunci am avut informații că sunt aruncate deșeuri medicale. Am fost în câteva locații și am găsit”, a spus el, pentru Europa Liberă.
Un caz recent cu poluare medicamentoasă a fost în luna februarie a anului trecut, când în zona lacului Tarnița, din județul Cluj, au fost descoperite antibiotice, analgezice și anticonceptionale expirate.
Întrebat dacă pe partea de incinerare a descoperit nereguli, Berceanu a răspuns că nu-și aduce aminte să fi existat nereguli, deși „există suspiciuni rezonabile”.
„După ce am plecat, am aflat că au fost câteva incineratoare care lucrau pe timpul nopții, destul de mult, probabil că aveau și material, și lumea se plângea. La Slatina, cred, lumea se plângea că miroase foarte puternic, probabil nu erau arse la temperaturile la care ar fi trebuit pentru neutralizare”, a menționat el.
Cum ar trebui făcută corect colectarea medicamentelor expirate
Și președintele Colegiului Farmaciștilor indică printre probleme o insuficientă informare în rândul populației: „Cred că cel mai corect ar fi să facem acțiuni de îndrumare, de explicare către populație ce înseamnă deșeu, pentru că de exemplu cutia de carton și prospectul sunt reciclabile, deci nu au ce să caute”.
El arată că, în timpul campaniilor periodice de colectare a medicamentelor expirate, colegii săi din țară „s-au trezit cu deșeuri biologice, care n-au nicio legătură cu medicamentele”.
În ceea ce privește maniera corectă de colectare a medicamentelor expirate, el atrage atenția că „doar ceea ce există în blistere sau în borcane trebuie distruse”.
Astfel, Dumitru Lupuleasa precizează că oamenii „ar trebui să detașeze ambalajul secundar și prospectul medicamentelor și deocamdată să le păstreze în casă, până când se găsește o soluție care să fie distruse cap-coadă, adică să se găsească soluție de a fi preluate și unități care să ducă distrugerea până la capăt”.
„Da, scoase din blistere, pentru că din moment ce pe flaconul exterior este prevăzută data de expirare, ele trebuie scoase din blisterele respective și pus un bilețel, pentru că altfel se pierd tone întregi de hârtie, care nu e ieftină, amestecându-le cu comprimatele. Distrugerea se face de cele mai multe ori prin incinerare și atunci arzi și hârtie degeaba, iar poluarea crește în loc să scadă”, menționează Lupuleasa.
Nu în ultimul rând, el sfătuiește oamenii să nu cumpere mai multe medicamente decât au nevoie.
„Populația ar fi bine să nu facă exces de aprovizionare, pentru că nu este normal. Dacă ai avut prescris un tratament și l-ai urmat, de unde ți-au rămas atâtea deșeuri? Ăsta este un lucru pe care ar trebui să-l conștientizeze populația în primul rând”, explică Dumitru Lupuleasa, pentru Europa Liberă.
Situația din alte țări
În SUA de exemplu, în fiecare an, pe data de 27 aprilie, se sărbătorește Ziua Națională de Colectare a Medicamentelor, potrivit Green Report.
De asemenea, în Franţa, există o asociație creată de guvernul francez, prin care se colectează de la populaţie, prin farmacii, medicamentele care nu mai sunt utilizate. În 2017, asociaţia a raportat 11.083 tone de medicamente colectate şi eliminate conform legii.
În Germania, Italia, Portugalia şi Ungaria, predarea medicamentelor expirate la farmacii sau la medicii de familie este obligatorie.
