Bun găsit, dragi prieteni,
Evident că vestea principală este demisia miniștrilor USR-PLUS din cabinetul Cîțu. Hotărârea lor de a demisiona vine după ce membrii USR PLUS au întâmpinat dificultăți în a-și înregistra moțiunea de cenzură depusă vineri seara, alături de parlamentari AUR.
Demisiile în dosar cu șină?
Conducerea Parlamentului, dominată de liberali și de umbra președintelui Iohannis, a dat de înțeles ieri că verificarea semnăturilor de pe moțiunea de cenzură ar putea dura două săptămâni, adică fix până după congresul PNL din 25 septembrie unde dl. Cîțu ar urma să devină președintele liberalilor.
Prin urmare, miniștrii USR-PLUS au forțat ieșirea: au apărut la televizor în prime-time și au declarat că demisionează. Știrea a plecat în engleză pe toate agențiile internaționale de știri.
Lucrurile s-ar putea mișca rapid: colegii de la Adevărul au aflat ce miniștri liberali vor prelua ministerele lăsate fără conducere de plecarea USR PLUS, iar astăzi ar trebui să aibă loc rectificarea bugetară de toamnă.
E de așteptat că premierul Cîțu se va folosi de interimatul de 45 de zile prevăzut de lege în astfel de situații. Pe de altă parte însă, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a declarat că va urgenta depunerea moțiunii de cenzură USR PLUS/ AUR, altfel „ar însemna un abuz în funcție”, după cum scrie G4 Media. E adevărat. Dar la fel de adevărat este că Ludovic Orban va rămâne la șefia PNL dacă dl. Cîțu va fi înlăturat de la Palatul Victoria/împărțirea banilor publici, înainte de congres. Totul ține de managementul timpului. Nu numai în politică.
Pedepse „exemplare” în ajunul întâlnirii Putin-Lukașenko
Activista opoziției civice din Belarus, Maria Kolesnikova, a fost condamnată ieri la 11 ani de închisoare, iar avocatul Maksim Znak a primit o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani. Cei doi sunt figuri marcante în Belarus pe fondul represiunii care a tulburat țara după alegerile falsificate anul trecut în favoarea lui Alexander Lukașenko.
Condamnările severe vin cu numai trei zile înainte de a cincea întâlnire dintre Vladimir Putin și Alexander Lukașenko, ale cărei mize sunt analizate de Europa Liberă în limba engleză. BBC deschide cu informația legată de reprimarea opoziției civice din Belarus știrile din această dimineață, dar dacă aveți timp să aprofundați subiectul, merită să aruncați o privire asupra a ceea ce scriu chiar colegii de la Europa Liberă Belarus, inclusiv reacțiile internaționale.
Pe de altă parte, presa britanică marchează o zi etalon în materie de imigranți ilegali sosiți de peste Canalul Mânecii. Ministrul de Interne, Priti Patel, a spus în fața membrilor Camerei Comunelor că va suspenda plata a 54 de milioane de lire sterline către Franța, în speranța că vecinii își vor dubla patrulele maritime, după cum scrie The Times. Ieri, cu cei aproape 1000 de oameni care au trecut cu ambarcațiuni ușoare Canalul Mânecii, numărul total al refugiaților ajunși în UK în acest an a atins la 13.500 față de 8.420 anul trecut.
Iar problema nu privește numai Occidentul. În aprilie, în România se aflau peste 6000 de refugiați afgani și din Orientul Apropiat, iar după retragerea americană din Afganistan există motive întemeiate să credem că România va intra definitiv pe harta valurilor de imigranți dinspre Mediterana. Or, după cum arată imaginile înregistrate de Europa Liberă la Timișoara, autoritățile române sunt deja depășite de situație.
Care este soluția corectă e extrem de greu de hotărât. Fie că sunt întorși din drum în țara de tranzit din care au venit sau trimiși în „patria mamă”, refugiații au rar parte de o viață normală. Le Monde citează astăzi un avertisment Amnesty International potrivit căruia refugiații sirieni trimiși de occidentali acasă sunt persecutați de regimul Assad. Taberele de refugiați sau adăposturile improvizate nu pot fi decât provizorii, politicile de integrare prea rapidă alimentează curentele de extremă dreaptă în Europa. Nu cumva soluțiile sunt politice? De înlăturare a cauzelor care îi fac pe oameni să fugă în patru zări? Dar cum se poate face acest lucru și, mai ales, cât de repede? Întrebări grele pentru reuniunile UE de la Bruxelles în această toamnă.
Covid se întoarce mai puternic. Alt fel de numărătoare: 16.848
În timp ce New York Times continuă seria de articole dedicate americanilor loviți de pandemie ce sunt pe cale să rămână fără ajutoare din partea statului, pe frontul anti-Covid apar noi vești proaste, inclusiv o nouă tulpină, Mu, atenție, rezistentă la vaccin.
Problemele sistemului medical din România s-au văzut, probabil, mai clar decât oricând în pandemie. Lipsa medicilor și asistentelor, clădiri care ar fi trebuit demult scoase din uz. Și, mai ales, o foarte răspândită și adânc înrădăcinată lipsă de omenie. În aceste zile, problema a devenit acută pentru cei 16.848 pacienți HIV/SIDA din România, dintre care mulți au rămas fără medicamente vitale, după cum a aflat Europa Liberă. Dvs. cum v-ați simți dacă ar fi să primiți medicamentele care vă susțin viața pentru numai 10 - ZECE - zile? Iar bolnavii de HIV/SIDA nu sunt singurii bolnavi incurabili care sunt puși frecvent în astfel de situații, după cum ne documentăm serios în această perioadă,
Din păcate, din cauza crizei guvernamentale e puțin probabil că vom obține răspunsuri clare de la Ministerul Sănătății. Am obținut însă un răspuns din partea premierului Cîțu cu privire la faptul că leul a rămas în urma monedelor regionale - leva, forinț, coroana cehească sau zlotul polonez. Nu vă spunem dacă ne-a mulțumit explicația primului ministru, dar așteptăm comentariile dv. pe această temă, și pe altele la bucharest-bureau@rferl.org
Alte subiecte:
- Ca și ieri, presa americană dezbate problema interzicerii avorturilor în Texas
- Corporațiile occidentale părăsesc masiv Hong Kong, scrie The Guardian. 1% din populație a făcut același lucru după ce Partidul Comunist Chinez a impus în fosta colonie britanică o foarte restrictivă lege a securității.
- Presa franceză este dominată de mesaje de adio pentru marele actor Jean Paul Belmondo. Le Monde citează pe larg cuvintele președintelui Macron.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena Tănase
