De altfel, în ultimele zile, Donald Trump şi-a atenuat considerabil comentariile critice la adresa liderului ucrainean făcute cât s-a aflat în discuții cu liderul rus Vladimir Putin, remarcă AFP şi Reuters.
Acuzațiile lui Donald Trump – lansate inclusiv cât a fost la Kiev reprezentantul său pentru Ucraina, generalul Keith Kellog – au culminat cu acuzația că Zelenski este „dictator” și „ilegitim” pentru că nu a organizat alegeri în timp de război pentru a fi reconfirmat, deși o cincime de teritoriul Ucrainei se află sub ocupație rusească și peste 6 milioane de ucraineni au fugit în lumea largă din calea invaziei rusești.
Donald Trump a preluat astfel retorica propagandei ruse privind ilegitimitatea lui Zelenski la conducerea țării invadate total de Rusia pe 24 februarie 2022.
Trump a susținut, de asemenea, că liderul ucrainean ar mai avea o rată de susținere de doar 4% în sondaje, preluând din nou retorica propagandei ruse. Conform unui sondaj realizat luna aceasta de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, Zelenski are o susținere de 57% în rândul populației ucrainene.
Chiar dacă aceasta este în scădere de la nivelul de 90% imediat după invazia Rusiei, procentul actual de susținere este un indiciu că Zelenski „își menține legitimitatea”, spune institutul.
Marți, pe 25 februarie, Parlamentul Ucrainei a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care susține legitimitatea rămânerii în funcție a președintelui Volodimir Zelenski, afirmând constituționalitatea amânării alegerilor prezidențiale în timp ce țara este în război.
Președintele rus Vladimir Putin este singurul responsabil pentru imposibilitatea organizării „alegerilor libere, transparente și democratice” în Ucraina, cu participarea observatorilor internaționali, se arată în rezoluție.
Rezoluția de „sprijinire a democrației în Ucraina în fața agresiunii ruse” prevede că alegerile nu pot fi organizate conform legii marțiale, subliniind „nevoia de continuitate a conducerii” în astfel de circumstanțe.
Preşedintele american urmează să îl primească pe şeful statului ucrainean în jurul orei locale 11:00 (18:00, ora României).
Imprevizibilul Donald Trump, cunoscut pentru spectaculoasele sale răsturnări de situaţie, a minimalizat joi comentariile sale critice despre preşedintele ucrainean, când îl descria pe Zelenski „dictator”.
„Am spus eu asta?”, a mimat uimirea preşedintele american într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Keir Starmer.
„Nu pot să cred că am spus asta. Următoarea întrebare”, a adăugat Trump, precizând în continuare că are „mult respect” pentru omologul său ucrainean.
Schimbarea de ton a fostului dezvoltator imobiliar, căruia în chestiuni politice sau diplomatice nu-i place nimic mai mult, după cum spune chiar el, decât să încheie o „afacere” care să fie avantajoasă, se datorează probabil sosirii lui Volodimir Zelenski pentru a semna unul dintre aceste acorduri la care republicanul ţine foarte mult.
Acordul-cadru în cauză se referă la accesul SUA la resursele subsolului ucrainean, cerut de Donald Trump drept compensaţie pentru ajutorul militar şi financiar acordat în ultimii trei ani de Statele Unite.
„Vom săpa, săpa, săpa”, a fost încântat să spună din nou, joi, republicanul în vârstă de 78 de ani.
Pelerinaj european la Casa Albă
Vizita lui Zelenski la Casa Albă urmează unui veritabil pelerinaj european în Biroul Oval în ultimele zile.
Emmanuel Macron, primul lider european care l-a vizitat pe Trump de la învestire, a vorbit luni, 24 februarie, cu omologul său american despre necesitatea garanțiilor de securitate în acordul de pace între Rusia și Ucraina și despre importanța negocierii unei păci durabile.
Întâlnirea a avut loc în aceeași zi în care SUA a votat alături de Rusia împotriva rezoluției privind Ucraina în Adunarea Generală a Națiunilor Unite și s-a abținut de la votul propriei rezoluții după ce aceasta a suferit modificări făcute de statele europene.
Premierul britanic Keir Starmer l-a vizitat joi pe Donald Trump la Casa Albă, când a subliniat, de asemenea, că acordul trebuie să fie unul de lungă durată, și nu doar o soluție temporară, pe termen scurt.
Acord fără garanții de securitate și fără continuitate în livrarea de ajutor militar pentru Ucraina
Ucraina a convenit cu SUA un acord-cadru care va permite Washingtonului acces la resursele sale naturale. Înțelegerea vine în contextul unor eforturi diplomatice intense de a pune capăt războiului de trei ani al Rusiei împotriva Kievului.
Acordul-cadru, a cărui copie a fost văzută și de Europa Liberă, nu răspunde la întrebări esențiale și lasă loc de discuții pentru majoritatea detaliilor, care ar putea fi cuprinse într-o înțelegere viitoare.
Documentul nu conține nici garanții de securitate specifice din partea SUA pentru Ucraina, o cerință esențială a Kievului. De asemenea, nici nu precizează dacă Statele Unite vor continua să furnizeze echipament militar și muniție Ucrainei.
Textul acordului începe prin a sublinia că Washingtonul „a oferit un sprijin financiar și material semnificativ Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei”.
Nu este menționată însă cererea Washingtonului privind dreptul la 500 de miliarde de dolari din veniturile potențiale generate de accesul la bogățiile minerale ale Ucrainei, un aspect care apărea într-un proiect anterior al acordului.
Prevederea a fost, de altfel, una dintre chestiunile pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat-o în mod repetat drept una inacceptabilă.
Acordul nu include angajamente ferme de securitate din partea SUA, dar precizează că Washingtonul „susține eforturile Ucrainei de a obține garanții de securitate.”
De asemenea, textul menționează că SUA „va menține un angajament financiar pe termen lung pentru dezvoltarea unei Ucrainei stabile și prospere economic.”
Dincolo de aceste declarații generale, partea principală a acordului se referă la înființarea unui Fond de Investiții pentru Reconstrucție, deținut în comun. Ucraina a fost de acord să aloce 50% din veniturile viitoare generate de resursele sale naturale către acest fond.
Acordul-cadru precizează că acest angajament se referă la bogățiile minerale, petrol și gaze, precum și la veniturile asociate terminalelor și porturilor de gaz natural lichefiat (LNG).
Se menționează explicit că „aceste surse viitoare de venituri nu includ sursele actuale de venituri, care fac deja parte din încasările generale ale bugetului Ucrainei”.
Documentul mai stipulează că fondurile acumulate vor fi reinvestite în Ucraina „cel puțin anual.”
Actuala formă a înțelegerii lasă multe întrebări fără răspuns. Ele, potrivit acordului-cadru, vor fi abordate într-un viitor document pe care grupurile de lucru vor începe să-l negocieze „fără întârziere.”
Printre aspectele cheie care trebuie clarificate se numără modul în care va fi structurată deținerea în comun a fondului, ceea ce sugerează că nu va fi o simplă împărțire 50/50. De asemenea, detaliile privind „guvernanța și funcționarea” fondului nu au fost încă stabilite.
Acordul mai precizează că niciuna dintre părți nu poate „vinde, transfera sau dispune în alt mod” de vreo parte a fondului fără acordul celeilalte părți. Cu alte cuvinte, nici una dintre părți nu se poate retrage unilateral.
Miza?
Ucraina deţine aproximativ 5% din resursele minerale ale lumii, însă resursele de mangan și grafit care pot face obiectul unui acord Ucraina-SUA sunt în cea mai mare parte neexploatate, dificil de extras sau, mai grav, în teritoriile ocupate de Rusia.
Care este atunci miza vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă?
Ucraina şi Europa au urmărit cu îngrijorare apropierea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, care au discutat pe 12 februarie, alimentând temerile europenilor că Kievul ar putea fi forţat să încheie un acord de pace care să favorizeze Rusia.
Tot joi, preşedintele american a repetat că are încredere în preşedintele rus, în ciuda avertismentelor repetate de la Londra şi Paris cu privire la fragilitatea oricărui armistiţiu care nu este însoţit de un mecanism solid de control şi securitate garantat de SUA. Trump a insistat însă în convingerea sa că Putin se va „ţine de cuvânt” în cazul unei încetări a focului.
Donald Trump refuză să considere Moscova responsabilă pentru război şi a mers atât de departe, încât a dat vina pe Ucraina. Mai mult, a exclus orice eventuală aderare a Ucrainei la NATO, așa cum spera liderul ucrainean.
Cu toate acestea, joi, preşedintele american a declarat că, în cazul unui acord de pace, Kievul ar putea recupera anumite teritorii.
„Vom încerca să recuperăm cât mai mult posibil”, a spus el.
De asemenea, trupele ucrainene, „indiferent ce părere aveţi despre ele, (au) luptat foarte curajos”, a mai declarat preşedintele american.
Trump a adoptat, de asemenea, o poziţie mult mai puţin angajată faţă de securitatea europeană, pentru care Statele Unite au fost un partener indispensabil încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ucraina speră însă că acordul îl va stimula pe Trump să sprijine eforturile Kievului de a recuceri teritoriul acaparat de Rusia.
De asemenea, acordul ar putea obţine sprijin din partea republicanilor din Congres pentru o nouă rundă de ajutor pentru ţara devastată de război.
De altfel, mai mulți republicani de frunte au criticat declarațiile făcute de Trump la adresa lui Zelenski și i-au amintit acestuia că Ucraina a fost invadată de Rusia și nu invers, iar liderul rus Vladimir Putin ar trebui condamnat pentru crime de război sau chiar executat.
„Lucrăm din greu pentru a pune capăt acestui război. Cred că am făcut multe progrese şi cred că se mişcă destul de repede”, a spus de astă dată Trump. „Ori va fi destul de curând, ori nu va fi deloc”, a adăugat el, fără a da detalii.
