Linkuri accesibilitate

3 minute | Moscova vs. NATO, spioni arestați în Bulgaria și Sfânta Vineri contra molimei


Pacienți bolnavi de COVID 19, îngrijiți la Secția de Terapie Intensivă a Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din București. Fotografia a fost făcută pe 30 septembrie 2021; între timp, numărul de cazuri grave a depășit cu mult cele 1440 de paturi ATI disponibile în țară.
Pacienți bolnavi de COVID 19, îngrijiți la Secția de Terapie Intensivă a Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din București. Fotografia a fost făcută pe 30 septembrie 2021; între timp, numărul de cazuri grave a depășit cu mult cele 1440 de paturi ATI disponibile în țară.

Ministrul (interminar) al Sănătății, Attila Cseke, a admis că România se află „într-o criză majoră”, a spus că Bucureștiul a cerut ajutor din străinătate și a adăugat: „Sper să nu ajungem în situația în care să nu mai avem soluții”.

Bună dimineața, dragi prieteni,

La capătul unei săptămâni dificile și încărcate de vești proaste, probabil că cel mai bun lucru este să ne punem împreună gândurile în ordine. În plus, e vineri, aș fi fericită dacă reușesc să vă fac să și zâmbiți puțin la finalul acestei scrisori.

Deocamdată iată știrile mari:

  • Un român moare la fiecare cinci minute de COVID-19. După aproape 1.000 de morți în trei zile, tăvălugul e pe cale să se accelereze
  • Premierul interimar Cîțu a împărțit 200 de milioane de euro suporterilor săi politici, se plâng USR PLUS și PSD care a depus și o plîngere penală.
  • Schimburi de replici aspre NATO-RUSIA după înjumătățirea misiunii Moscovei pe lângă sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Deloc de neglijat, Polonia decide că legislația Uniunii Europene nu poate surclasa legislația internă, atacând astfel unul din principiile de bază ale construcției europene.

1556 pacienți se zbat între viață și moarte în ATI. 22 sunt copii

La ultima numărătoare a paturilor ATI, oficialii au spus că România dispune de mai puțin de 1500. Ieri, am aflat că 1556 pacienți cu forme grave de COVID-19 se află sub tratament la Terapie Intensivă.

Au apărut paturi ATI noi? Cel mai probabil. Experții insistă însă că numărul de medici + rezidenți este același, că un medic ATI devine independent de ajutorul colegilor în șase luni, iar tehnicienii nu pot înădi cablurile fără riscuri, vezi Constanța/Balș/Piața Neamț.

Pe scurt, un român moare de COVID-19 la fiecare 5(cinci) minute. Intervievat la Digi24, ministrul Sănătății, Attila Cseke, a declarat că România se află „într-o criză majoră”, dar a exclus ideea carantinei naționale.

Aceasta, deși coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a comparat situația actuală cu cea a Lombardiei din martie 2020, iar în intervalul respectiv, populația României a fost ținută în case la numai circa 300 de cazuri noi zilnic și sub 10 decese.

Din nefericire pentru România, coordonatorul vaccinării, Valeriu Gheorghiță, nu se poate lăuda cu un succes. Realitatea pare exact pe dos. Aici, la 28 septembrie 2021, vaccinându-l pe medicul Cătălin Apostolescu cu cea de-a treia doză.
Din nefericire pentru România, coordonatorul vaccinării, Valeriu Gheorghiță, nu se poate lăuda cu un succes. Realitatea pare exact pe dos. Aici, la 28 septembrie 2021, vaccinându-l pe medicul Cătălin Apostolescu cu cea de-a treia doză.

Cât din această gravă situație i se poate imputa lui Valeriu Gheorghiță însuși având în vedere că între cele două treimi din populație nevaccinate sunt foarte mulți nehotărâți, nu numai anti-vaxxeri convinși, e greu de spus.

Observatorii remarcă în apărarea sa, că deși este medic militar, colonelul Valeriu Gherghiță, a avut/are în România, prea puțină libertate de mișcare între miniștrii succesivi ai Sănătății, atât de influentul Raed Arafat și premierul Cîțu, un suporter declarat al economiei în fața măsurilor de protecție.

Probabil că trebuie amintit aici și Patriarhul Daniel și conducătorii Bisericii Ortodoxe Române, având în vedere atitudinea lor ambiguă față de vaccinare. La pelerinajul de Sfânta Parascheva, care a început în această dimineață la Iași, vin și vaccinați, și nevaccinați, cu unica obligație de a purta o mască.

Cu totul altfel stau lucrurile, de pildă în Portugalia, unde campania de vaccinare a fost condusă de vice-amiralul Henrique Gouveia e Melo, fost comandant al Forțelor Navale Europene.

Profesionalismul, integritatea morală, libertatea de decizie, nu în ultimul rând rangul înalt al ofițerului, au dat semnalul exact: pericolul este major, avem încredere în acest om, ne vaccinăm.

În Portugalia, protestele anti-vaccinare au fost nesemnificative, rata de vaccinare acum este de 98%, cea mai mare din lume, COVID-19 s-a transformat într-un guturai.

În orice caz, negocierile politice au ajuns în România pe un drum închis devreme ce PNL l-a nominalizat tot pe Florin Cîțu premier, iar acesta își folosește timpul ca să împartă bani publici, 200 de milioane de euro mai precis, suporterilor politici.

Moscova comentează, Bulgaria arestează spioni

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că decizia NATO de a expulza opt diplomați ruși de la sediul organizației de la Bruxelles „subminează aproape complet” orice speranță ca relațiile dintre cele două părți să se îmbunătățească.

Decizia NATO completează un șir de expulzări recente între Rusia și statele din Alianța Nord-Atlantică, care ar putea continua.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, invocat „activitatea malignă” a Moscovei atunci când a explicat înjumătățirea Misiunii Rusiei pe lângă NATO.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, invocat „activitatea malignă” a Moscovei atunci când a explicat înjumătățirea Misiunii Rusiei pe lângă NATO.

Liderul NATO, Jens Stoltenberg, s-a ferit să facă acuzații foarte concrete la adresa celor opt diplomați expulzați, dar a vorbit despre „activitatea malignă” a Rusiei și a anunțat de asemenea reducerea numărului de diplomați ruși ce pot fi acreditați la sediul NATO de la Bruxelles de la 20 la 10.

Între timp, în Bulgaria au fost arestate trei persoane - 2 lituanieni și un rus - suspectate că ar fi trimis către terți informații extrem de sensibile legate de tehnologii inovative folosite în industria bulgară de armanent, după cum a explicat ministrul de Interne de la Sofia. Cei trei dețineau funcții de conducere la Arsenal, cea mai mare fabrică de armanent din Bulgaria.

Acuzațiile de spionaj industrial vin la cinci luni după ce procurorii bulgari au descoperit conexiuni cu Moscova în dosarele privind otrăvirea dealer-ului de armanent, Emilia Gebrev în 2015 și cele șase explozii petrecute la depozite și fabrici de armament între 2011 și 2020.

În plus, în aprilie, investigația privind o explozie similiară petrecută în Cehia în 2014, a dezvăluit implicarea unui ofițer GRU (Serviciul de Spionaj Militar din Rusia) și a provocat expulzări reciproce între Moscova și Praga.

Polonia vrea altfel decât în Uniunea Europeană

Ceva mai la nord, în Polonia, Tribunalul Constituțional de la Praga a decis că legislația europeană nu poate avea prioritate de legislația internă în toate chestiunile, după cum informează BBC și multe alte publicații internaționale.

Magistrații polonezi au statuat că legislația europeană poate avea aspecte incompatibile cu legea fundamentală din Polonia, astfel că judecătorii polonezi nu pot fi ținuți să aplice regulile europene în toate situațiile. O decizie ce accentuează tendințele centrifuge ale Poloniei manifestate sub conducerea partidului Lege și Jusțiție.

Manifestanții pro-Uniunea Europeană care au demonstrat ieri în fața Tribunalului Constituțional de la Varșovia au fost dezamăgiți. Magistrații au decis că regulile Uniunii Europene nu pot prevala în anumite cazuri asupra legislației interne.
Manifestanții pro-Uniunea Europeană care au demonstrat ieri în fața Tribunalului Constituțional de la Varșovia au fost dezamăgiți. Magistrații au decis că regulile Uniunii Europene nu pot prevala în anumite cazuri asupra legislației interne.

Problema dezacordului dintre legislația internă și cea europeană a fost ridicată chiar de premierul polonez național-conservator, Mateusz Morawiecki, iar Tribunalul Constituțional i-a dat câștigat de cauză, după cum explică Le Monde. Comisia Europeană a exprimat „adâncă îngrijorare”, dat fiind că este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene în care tratatele fundamentale sunt contestate intern.

O altă știre care se regășește în mai toate publicațiile mari este îngrijorarea crescândă exprimată de Statele Unite în legătură cu operațiunile militare ale Chinei în apele teritoriale ale Taiwanului.

În paralel, The Guardian scrie că pe fondul tensiunilor din regiune, în Taiwan lucrează de un an un mic contingent de instructori militari americani.

Președintele Tsai Ing-wen declara săptămâna trecută că țara sa „va face tot ce îi stă în putință să își apere libertatea și stilul de viață democratic”. Or, declarația nu e deloc retorică dacă ținem seama de zdrobirea libertăților în Kong-Hong, după impunerea unei legi draconice a securității, la 21 mai 2020.

The Times scrie că inflația la nivel global nu se va reduce prea curând, iar pe de altă parte atrage atenția că miniștrii britanici îl acuză pe Vladimir Putin că reduce livrările de gaz către Europa ca să țină prețul combustibilului sus și ca să obțină ultimele aprobări europene pentru intrarea în funcțiune a North Stream 2.

Altfel, dacă vreți să întoarceți pentru câteva momente foia, luați-vă o ceașcă de ceai și/sau o prăjitură, și savurați reportajul colegului meu, Octavian Coman despre familiile cu mulți copii din România.

Face parte din campania Europa Liberă - Moștenitorii - care se derulează în această săptămână. Dacă aveți întrebări, sugestii și comentarii, scrieți-ne la treiminute@rferl.org

Alte subiecte:

  • Washington Post scrie că administrația Biden a reinstituit protecția integrală a unora dintre cele mai frumoase parcuri naturale din SUA. Unul se numește „Urechile Ursului”.
  • Și dacă tot vorbim de urs/Harap Alb, știați că numele de poveste al Sfintei Paraschieva este Sfânta Vineri? Și că Sfânta Vineri te poate apăra de molime dacă te vaccinezi, așa cum explică pentru Europa Liberă, distiști teologi?
  • Celebra cântăreață Adele anunță în The Times că noul ei album este explicația pe care i-o oferă fiului despre divorț. Adele va apărea în noiembrie pe coperta Vogue. Aruncați o privire.

Toate cele bune,

Elena Tănase

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG