Invadarea Ucrainei a fost „un șoc, dar nu o surpriză”, a spus marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la prezentarea raportului anual al Alianței Nord-Atlantice, referindu-se la invadarea Ucrainei, dispusă de liderul de la Kremlin în urmă cu un an, pe 24 februarie.
El a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, însumând o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus față de 2014.
„Ne îndreptăm în direcția cea bună, dar nu se mișcă la fel de repede cum o cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că „este evident că trebuie să facem mai mult și trebuie să o facem mai repede”.
Stoltenberg a spus că se așteaptă ca Aliații să fie de acord cu un nou angajament ambițios de investiții în apărare la Summit-ul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB investit în apărare.
De altfel, doar șapte din 30 de aliați și-au îndeplinit obiectivul de cheltuieli militare NATO de 2% din PIB în 2022, cu o țară mai puțin decât în 2021 înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, a mai spus Stoltenberg, care i-a îndemnat pe aliați să crească investițiile în apărare. El a spus că Alianța se așteptase inițial să îndeplinească obiectivul de la încă două țări.
„Dar pentru că PIB-ul a crescut mai mult decât se aștepta pentru câțiva aliați, doi aliați la care ne așteptam să fie de 2% sunt acum ușor sub 2%”, a spus el.
Șeful NATO nu a dezvăluit care țări au atins obiectivul, dar a spus că va fi publicat în raportul NATO care va fi dat publicității în aceeași zi.
Stoltenberg a lăudat „rezistența fermă a poporului ucrainean”, intrat în al doilea an de război, și „sprijinul fără precedent al aliaților NATO pentru Ucraina”.
El a spus că președintele Putin „și-a dorit mai puțin NATO, dar a obținut exact opusul: mai mult NATO”, subliniind că aderarea Finlandei și a Suediei „le va face mai sigure, Alianța noastră mai puternică și va demonstra că ușa NATO rămâne deschisă”.
„Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a spus Jens Stoltenberg.
El a spus despre invazia rusească în Ucraina că reprezintă „punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.
Pe de altă parte, anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a dus la creșterea apărării colective, a spus el. „Așa că, atunci când tancurile rusești au intrat în Ucraina, am fost pregătiți”, a spus el.
„În câteva ore, ne-am activat planurile de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de militari sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt”.
El a avertizat China, al cărei lider, Xi Jinping, se află de două zile la Kremlin, să nu ofere ajutor letal Rusiei.
„China nu ar trebui să ofere Rusiei ajutor letal”, a avertizat Jens Stoltenberg.
El a recunoscut că NATO nu a văzut nicio dovadă că China ar fi livrat arme letale Rusiei, dar că există unele semne că aceasta este „o cerere din partea Rusiei”.
El adaugă că, dacă China ar face acest lucru, ar sprijini „un război ilegal”.
Stoltenberg a adăugat că Aliații NATO au oferit Ucrainei un sprijin semnificativ, inclusiv sisteme avansate de arme și muniție.
NATO sporește, de asemenea, protecția infrastructurii naționale critice, inclusiv cablurile și conductele submarine, în special prin înființarea unei celule de coordonare a infrastructurii submarine și a unui grup operativ comun NATO-UE.
La summitul de la Madrid din 2022, Aliații au adoptat un nou Concept Strategic, care identifică Rusia drept cea mai importantă amenințare la adresa securității, alături de terorism, și clarifică provocările pe care China le prezintă Alianței, a subliniat șeful NATO.
