Bună dimineața, dragi prieteni,
Imaginile care înfățișează consecințele umanitare ale războiului din Ucraina și ale celui din Gaza domină știrile. Dar fotografiile cu manifestanții pentru libertate de la Tbilisi sunt cel puțin la fel de tulburătoare. Georgienii, vecinii de peste Marea Neagră, își doresc o democrație de tip european. Majoritatea parlamentară tocmai a virat spre Moscova.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Majoritatea parlamentară din Georgia a trecut peste veto-ul prezidențial și a adoptat legea agenților străini, după model rusesc. Zeci de mii de protestatari, în stradă, la Tbilisi.
- Liderul rus Vladimir Putin amenință Occidentul să nu permită folosirea armelor lui pe teritoriul rusesc. Aliații nu se hotărâseră încă.
- În România, votul pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie va dura, în premieră, până la 10 seara. Prezența va fi publicată în timp real.
Legea agenților străini, adoptată în Georgia, țara de peste Marea Neagră
Vă amintiți ordonanța 13/2017, „noaptea ca hoții”, reîncărcată periodic în culisele politicii de la București și protestele care au durat săptămâni în Piața Victoriei? Vă amintiți 10 august 2018, cu intervenția brutală a forțelor de ordine contra manifestanțillor anti-corupție?
Românii care au ieșit în stradă atunci în marile orașe erau protejați nu numai de numărul și curajul lor, ci și de apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. Au câștigat.
Georgienii nu se bucură de această apartenență, iar adoptarea la Tbilisi a legii agenților străini după model rusesc semnalizează blocarea drumului pro-occidental și democratic al țării lor. Cât de îngrijorat trebuie să fii văzând că Moscova face legea la Tbilisi?
Colegii noștri de la Europa Liberă Georgia relatează în detaliu și din Parlament, și din rândul manifestanților. Ultimele luni au fost marcate de proteste și mari tensiuni.
Legea agenților străini afectează activitatea mass-media și a ONG-urilor din străinătate, iar în Rusia a dus în numai câțiva ani la anihilarea presei independente și a oricăror voci critice din societate.
Uniunea Europeană și Statele Unite avertizează că intrarea în vigoare a acestei legi va întoarce Georgia de pe traseul ei pro-occidental pentru că atacă principii fundamentale ale libertății.
Președinta Salome Zurabașvili a respins legea prin veto, dar majoritatea parlamentară dominată de Partidul Visul Georgian a readoptat legea, i-o va retrimite. Va urma un nou veto, dar, potrivit legii, șeful Legislativului, anti-occidental, are dreptul să o semneze.
Președinta a cerut duminică, de Ziua Independenței, o mai mare prezență a Uniunii Europene și a Statelor Unite în Georgia. Dar așa cum arată o analiză a corespondentului Europa Liberă la Bruxelles, Rikard Jozwiak, șansele unui desant politic și mediatic la Tbilisi sunt mici.
În 2008, la summitul NATO de la București, în prezența președintelui rus Vladimir Putin, Aliații au refuzat să ofere Georgiei și Ucrainei un calendar clar de aderare/ road map, după cum amintește o analiză Deuthche Welle.
În august acel an, Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud și a atacat Georgia.
Aliații dezbat ajutorul pentru Ucraina, Putin amenință Aliații
După cum relatează Politico, aflat la Berlin, alături de cancelarul Olaf Scholz, președintele Franței, Emmanuel Macron a spus:
„Trebuie să permitem Ucrainei să neutralizeze unitățile militare (de pe teritoriul Rusiei n.n.) de unde sunt trase rachetele, dar nu alte ținte civile sau militare. Nu se cheamă că escaladăm situația dacă facem asta”.
Replica cancelarului a răcit atmosfera: „ceea ce facem trebuie să fie întotdeauna în acord cu legile internaționale”. Adică exact ceea ce a permis Rusiei să distrugă orașe întregi din Ucraina atacată.
Discuții despre ajutorarea militară a Ucrainei au avut loc și la Praga, între reprezentanții a cinci state NATO, numărând și gazda, adică premierul ceh, Petr Fiala.
Dezbaterea occidentală în curs nu l-a împiedicat pe Vladimir Putin să profereze amenințări ca și când Aliații ar fi dat deja această permisiune Ucrainei sau trupele NATO ar acționa în Ucraina.
Pe scurt, a avertizat din nou că va lovi state occidentale.
În acest timp, miniștrii de externe ai UE au criticat aspru Budapesta: Ungaria a reușit să blocheze ajutorul militar către Ucraina de cinci miliarde de euro al Uniunii Europene, folosindu-se de dreptul de veto pe care îl care orice stat membru.
Premierul maghiar Viktor Orban este singurul lider european cu care Vladimir Putin s-a întâlnit de la invazia rusească în Ucraina.
Washington. Decizii greu de luat, riscant de amânat
O analiză din Washington Post relevă că argumentele privind un sprijin și mai evident pentru Ucraina, în speță dreptul de a folosi armele donate pe teritoriul rusesc, ar putea echilibra balanța în relația cu China.
Beijing-ul trimite deja arme Rusiei, după cum sugerează declarația secretarului de stat american, Anthony Blinken, într-un interviu BBC, imediat după vizita sa în China, la finele lui aprilie.
Pe de altă parte, Casa Albă a anunțat că Statele Unite consideră că Israelul nu a trecut linia roșie stabilită de președintele Biden prin „tragicul accident” din Rafah, cum s-a exprimat premierul israelian Netanyahu.
Statele Unite nu cred că Israelul invadează pe scară largă partea sudică a Fâșiei Gaza, precizează și BBC. Totuși, bombardamentele trupelor israeliene au dus la moartea a peste 45 de refugiați palestinieni și rănirea a 200, duminică, 26 mai.
Chestiunea este sensibilă inclusiv din perspectiva campaniei electorale americane. Președintele Biden a fost criticat pentru indulgența cu care tratează maniera în care Israelul înțelege să ducă războiul contra atacatorilor Hamas de la 7 octombrie 2023, adică prin lovituri inclusiv asupra populației civile.
O veste bună pentru democrați ar putea fi verdicul într-unul din procesele cu care se confruntă contracandidatul său republican, Donald Trump, relatează New York Times. Pledoariile s-au încheiat, judecătorul așteaptă decizia juraților.
Dar cursa electorală din Statele Unite este abia la start. Europarlamentarele, în schimb, au loc între 6-9 iunie, în mai puțin de două săptămâni.
Temerea cea mai mare, peste tot în Europa, este o prezență scăzută la vot. România s-a plasat întotdeauna celor mai prezenți alegători. Iar anul acesta, după cum arată colega mea de la Europa Liberă, Andreea Pora, cei mai activi alegători sunt tinerii. E de văzut cum vor vota.
Important, de vreme ce mulți orășeni nu au de gând să voteze, după cum relatează PressOne, situația de la Cluj, unde doi din trei alegători vor să stea acasă.
Tocmai pentru a veni în întâmpinarea alegătorilor. Biroul Electoral Central a anunțat ieri că urnele se vor închide la 10 seara, nu la 9 pm, cum se întâmpla de obicei.
De asemenea, prezența la vot va fi publicată în timp real.
Ucraina nu face parte din Uniunea Europeană, dar așa cum au aflat colegii noștri de la Europa Liberă, listele de candidați cuprind și ucraineni.
Alte subiecte:
- După scandalului dosarului gen. SRI Coldea/Dumbravă, G4Media anunță altă veste stranie: adjunctul Cristian Bizadea se pensionează (la 48 de ani). Șeful Eduard Helvig a demisionat acum 11 luni și nu a fost înlocuit de Parlament.
- Festivalul de la Cannes s-a încheiat, câștigătorii s-au aflat, dar stilul rămâne în vigoare, remarcă NYT. O galerie foto strălucitoare și, pe alocuri, amuzantă.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Elena
