Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Referendumul pe tema integrării europene a Republicii Moldova a trecut pe muchie de cuțit, iar președinta Maia Sandu se îndreaptă spre al doilea tur la prezidențiale.
- Ce idei au candidații la prezidențiale pentru economia țării - și ce au făcut în trecut.
- SUA promit noi ajutoare pentru Ucraina, în valoare de 400 de milioane de dolari.
Emoții pentru viitorul european al Moldovei
În Republica Moldova, referendumul a fost aprobat la mustață, iar președinta Maia Sandu se îndreaptă către al doilea tur de prezidențiale contra socialistului Alexandr Stoianoglo, pe 3 noiembrie. Sandu a făcut acuzații grave de fraudă electorală, spunând că „grupări criminale și forțe străine” au încercat să cumpere voturi, scrie Europa Liberă.
S-au numărat toate voturile și de la referendum, peste 1,5 milioane, iar rezultatul a fost strâns: 50,46% la 49,54%. Diferența dintre „DA” și „NU” este de doar 13.596 de voturi. Mai multe detalii, în live-blogul colegilor noștri de la Chișinău.
În Kyiv Independent, un expert avertizează despre consecințele asocierii profunde a susținerii pentru Maia Sandu și partidul său, cu cauza integrării europene.
Rămâne acum să ne întrebăm de ce rezultatele din referendum au șocat prin sprijinul relativ scăzut pentru aderarea UE. La Europa Liberă Moldova, despre cum sondajele preelectorale au dat greș, anticipând un vot mai decisiv pentru Europa, precum și reacțiile internaționale la rezultatul alegerilor și referendumului. Și Ziarul de Gardă vorbește cu un analist politic despre optimismul „prea exagerat” din campanie, iar G4Media explică și unele motive logistice pentru care rezultatele referendumului au fost atât de strânse.
S-a aflat recent că Rusia încerca să cumpere voturi „NU” la referendum și împotriva Maiei Sandu, precum și despre multe alte încercări de destabilizare a țării - însă modul în care BBC a surprins realitatea i-a făcut să aibă printre cele mai populare articole subiectul alegerilor din Moldova.
Corespondenții BBC au vorbit cu o doamnă care-și aștepta suma de bani promisă după ce a votat, care a fost însă păcălită de cel care-i promisese banii. Suma promisă femeii? O mie de ruble. Zece euro.
Teama generală este că Rusia va reuși să influențeze cu succes rezultatul alegerilor parlamentare care vor avea loc sâmbătă în Georgia, scrie Institutul pentru Studiul Războiului.
Planurile economice ale candidaților la prezidențiale
În anticiparea alegerilor prezidențiale, premierul și liderul PSD Marcel Ciolacu și-a lansat duminică planul electoral. El propune mai multe soluții economice sau care au în prim-plan partea economică pentru a dezvolta alte domenii, precum infrastructura, educația sau agricultura.
Mai multe despre acest plan poți citi la Economedia, iar HotNews a postat documentul complet. G4Media critică lipsurile planului lui Ciolacu. Mai mulți experți își împărtășesc și ei opiniile la Euronews.
Îți aduc aminte de articole recente de la Europa Liberă despre câteva decizii financiare ale guvernului Ciolacu: a împărțit sume fabuloase din fondul de rezervă, a încercat să bandajeze deficitul bugetar cu împrumuturi de miliarde de euro, a eșuat în a ghida statul departe de o recesiune.
Independentul Mircea Geoană, fost lider al PSD, a făcut până acum promisiuni mai abstracte. „Voi fi cel mai pro-business președinte din istoria României”, dar și „cel mai social liberal în economie”, citează News.ro. În campania din 2009, el a promis tinerilor care se întorc în țară 25.000 de euro, însă era un demers european care nu avea legătură cu PSD.
Euronews arată că multe dintre promisiunile pe care le fac candidații la președinție țin, de fapt, de atribuțiile unui prim-ministru.
Promisiunile lui Nicolae Ciucă, liderul PNL, nu au fost lansate într-un manifest electoral oficial, nici cele ale Elenei Lasconi. Ei au discutat, pe larg, despre aceste subiecte, însă o comparație mai cinstită s-ar face în baza listelor de propuneri.
În schimb, George Simion (AUR) este asociat cu planul său electoral, case cu 35.000 de euro, considerat a fi complet irealizabil.
SUA promit noi ajutoare pentru Ucraina
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a anunțat luni de la Kiev că țara sa va trimite un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 400 de milioane de dolari, scrie Europa Liberă.
Potrivit Kyiv Independent, această vizită surpriză la doar 15 zile înaintea alegerilor prezidențiale din SUA încearcă să se asigure că banii vor ajunge la Kiev, indiferent de cine câștigă - pentru că republicanul Donald Trump ar putea reduce sau opri ajutoarele pentru Ucraina.
Austin a transmis și un mesaj puternic către americani, despre implicarea lor în susținerea Ucrainei și impactul unei potențiale administrații republicane, scrie Politico.
Între timp, comunitatea internațională e îngrijorată de prezența armelor și soldaților nord-coreeni de partea Rusiei. Informația a început să circule la începutul lunii, iar de atunci au apărut înregistrări cu soldați nord-coreeni echipați în Rusia și autoritățile ruse au arestat deja dezertori. Diplomația sud-coreeană s-a implicat, cerând Phenianului să-și retragă trupele promise Moscovei.
Alte subiecte:
- „Prea puțin timp pentru prea mult adevăr”: Arhivele Securității încă dezvăluie adevăruri brutale despre anii din comunism, dar între cei 29 de kilometri de dosare există mii de file pe care încă nu le-a citit nimeni după 1989. Mai multe la Europa Liberă.
- Fumul generat din incendiile de vegetație ucide peste 12.000 de oameni în fiecare an, la nivel global, afirmă un nou studiu prezentat de The Guardian.
- HotNews scrie despre cum România este pe primul loc în UE la numărul de oameni care mor înecați.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina
