Linkuri accesibilitate

3 minute | Polonia - noua putere militară a Europei, diamante rusești la Anvers, minus cinci ani din viață


Polonia este pe cale să devină una din puterile militare ale Europei sugerează Politico. Adversitatea față de Rusia, dar și istoria luptei pentru libertate, sunt elementele pe care și-a bazat de mulți ani o temeinică strategie de apărare. În imagine, un avion F-35A/2022.
Polonia este pe cale să devină una din puterile militare ale Europei sugerează Politico. Adversitatea față de Rusia, dar și istoria luptei pentru libertate, sunt elementele pe care și-a bazat de mulți ani o temeinică strategie de apărare. În imagine, un avion F-35A/2022.

Bombardamentele rusești în zona centralei nucleare de la Zaporojie arată că Rusia se joacă cu focul, avertizează agenția ONU pentru energie atomică. Războiul & combustibilul răzbat azi din multe analize economice. În România, sănătatea și pensiile speciale își împart titluri de primă pagină.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Veștile din Ucraina sunt, ca de obicei proaste, cu explozii puternice în zona centralei nucleare de la Zaporojie, peste 400 de lovituri rusești în estul țării și perspectiva unei ierni cumplite în condițiile deconectării de la rețeaua electrică unor localități care însumează zeci de milioane de oameni.

Dar iată principalele știri ale dimineții:

  • Polonia e pe cale să devină noua putere militară a Europei, remarcă Politico. Lipsa de complexe față de Washington sau vinovăție față de trecutul recent, plus adversitatea tradițională față de Moscova, o fac aliatul ideal al SUA pe continent.
  • Reuniune a donatorilor la Paris pentru ajutorarea Republicii Moldova. Sancțiunile impuse Rusiei nu privesc și diamantele, o materie primă care face renumele orașului flamand Antwerp/Anvers din Belgia.
  • Media de viață este cu cinci ani mai mică în România decât media europeană din cauza sistemului de sănătate precar. Despre problemele din sănătate se ocupă azi mai multe publicații de la București.

„Consumați mai puțin sau plecați din Ucraina”, eventual la vecinul polonez

Acesta este îndemnul șefului celei mai mari companii energetice din Ucraina, DTEK, Maxim Timchenko, citat de BBC. „Dacă oamenii pot găsi o soluție ca să locuiască în afara țării pentru trei sau patru luni, acest lucru ar fi foarte folositor”, a explicat el, insistând mai ales asupra nevoilor spitalelor care se ocupă de răniți.

Confruntată cu acuzația președintei Comisiei Europene că bombardarea infrastructurii civile este crimă de război, Moscova a răspuns că e vorba despre „consecința” refuzului Ucrainei de a negocia cu Rusia.

Consilierul președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, califică drept „capitulare” ceea ce solicită mai direct sau mai discret unii lideri occidentali.
Consilierul președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, califică drept „capitulare” ceea ce solicită mai direct sau mai discret unii lideri occidentali.

Or, consilierul președintelui Zelenski, Mihailo Podoliak, a explicat într-un interviu pentru AFP, citat de France24, că negocierea este acum echivalentul unei capitulări: „când ai inițiativa pe câmpul de bătălie este bizar să primești propuneri de tipul 'oricum nu o să puteți să faceți totul exclusiv prin mijloace militare, trebuie să negociați' ".

Un aliat de la care președintele Zelenski și autoritățile de la Kiev poate să fie sigur că nu va primi îndemnurile la negociere cu Moscova este Polonia. Politico semnează azi o analiză aprofundată despre politica de înarmare pe termen lung a autorităților de la Varșovia.

Provocată de temerile istorice față de Rusia și favorizată de mitologia politică puternică a luptei exclusiv pentru libertate, Polonia a anunțat că își va spori cheltuielile militare de la 2,4% la 5% din PIB pentru apărare. Iar ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat că Varșovia va avea „cele mai puternice forțe de uscat din Europa”.

Washingtonul nu ar avea decât să-și salute secundul pe continent dacă lipsa de complexe de inferitate a polonezilor nu i-ar fi determinat să facă principalele „cumpărături” de armament din Coreea de Sud, și nu din Statele Unite.

90% din energia Rep. Moldova e vândută de România. Scump

Politico se ocupă cu atenție și de Rep. Moldova, insistând sub titlul „Miza ajutorării Moldovei este securitatea Europei” ca autoritățile pro-europene de la Chișinău să fie sprijinite substanțial. Argumentația jurnalistică se vrea un preambul la reuniunea de ajutorare a Rep. Moldova găzduită de președintele francez, Emmanuel Macron, la Paris, și inițiată alături de Germania și România.

Războiul pare să fi scos la iveală existența unui lider de fier și la Chișinău: Maia Sandu. Cu o excelentă imagine în mediile occidentale, criticile interne la adresa sa sunt însă numeroase.
Războiul pare să fi scos la iveală existența unui lider de fier și la Chișinău: Maia Sandu. Cu o excelentă imagine în mediile occidentale, criticile interne la adresa sa sunt însă numeroase.

O excelentă analiză despre ce a făcut și ce poate face România pentru a ajuta energetic Rep. Moldova semnează Alina Mărculescu Matiș pentru Panorama. Da, România a furnizat imediat electricitatea necesară, dar la prețuri... astronomice, cele cu care se confruntă de altfel și piața internă.

Războiul pare să aibă această „calitate” de a scoate la iveală cele mai ascunse trasee, multe necunoscute inclusiv decidenților aleși democratic la patru sau cinci ani. Aceasta este sugestia The Guardian care dezvăluie că diamantele rusești nu fac obiectul sacțiunilor europene.

Orașul flamand Antwerp, cunoscut în franceză și valonă drept Anvers, este principalul beneficiar al excepției. O excepție cu atât mai bizară cu cât autoritățile de la Bruxelles s-au declarat în favoarea embargo-ului și asupra diamantelor.

Legături periculoase, dar de această dată, foarte vizibile, dezvăluie toată presa internațională cu privire la campionatul mondial de fotbal care tocmai a început în Qatar. Europa Liberă a publicat la rândul ei o astfel de analiză, dar și un interviu cu ministrul Sporturilor, Eduard Novak.

De ce s-au plictisit românii de politică

Tot Europa Liberă publică un set de două analize legate de aparenta lipsă de interes a românilor față de politică. Vă pot mărturisi că ideea a apărut de la propria noastră oboseală cu privire la aceleași și aceleași politici publice nefinalizate și/sau controversate din motive similare.

Andreea Pora a analizat aerul rarefiat al politicii la vârf; colegii mei Ionuț Teoderașcu, Sabina Șancu și Mara Ioniță, toți cu studii în Occident, au întrebat tineri care ar fi cauzele.

Una dintre acestea pare să fie lipsa de preocupare a politicienilor pentru problemele concrete ale oamenilor; de pildă, în domeniul sănătății. Aici, după cum notează din nou Europa Liberă, investițiile scăzute în spitalele și policlinicile de stat face ca fără venituri substanțiale să nu poată avea parte de analize neinvazive sau medicamente de ultimă generație.

Pandemia de Covid19 a pus și mai mult în evidență diferențele între spitalele de stat și cele private. Dacă în privința unităților de terapie intensivă, spitalele de stat rămân cele mai puternice, datorită investițiilor majore necesare, la alte tipuri de investigații și tratament, mediul privat conduce detașat.
Pandemia de Covid19 a pus și mai mult în evidență diferențele între spitalele de stat și cele private. Dacă în privința unităților de terapie intensivă, spitalele de stat rămân cele mai puternice, datorită investițiilor majore necesare, la alte tipuri de investigații și tratament, mediul privat conduce detașat.

Pressone notează că speranța de viață în România este cu cinci ani mai mică decât media europeană, în urma unei incursiuni tulburătoare cu o caravană medicală prin sate. Publicația arată și că în lipsa accesului la servicii medicale clasice, pacienții cad victimă „tratamentelor” inventate online. Materialul video în care câțiva medici sunt rugați să comenteze leacurile băbești e... năucitor.

Năucitoare este și insistența cu care anumite cercuri politice încearcă să convingă publicul că pensiile speciale nu sunt pensii speciale și să omită faptul evident că ele sunt dedicate exclusiv instituțiilor speciale. Niciun profesor, și niciun medic civil nu obțin pensii speciale.

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG