Bun găsit,
Iată principalele subiecte:
- Donald Trump a devenit ieri primul fost președinte american urmărit penal, după ce i-au fost prezentate 34 de capete de acuzare, pentru care a pledat „nevinovat”.
- Coaliția PSD-PNL-UDMR a retras toate amendamentele în ceea ce privește modificarea abuzului în serviciu. Pare mai degrabă o strategie. În același timp, deputații celor trei partide au aprobat, apoi retras, un amendament legat de interceptările folosite în dosarele de corupție.
- În ziua în care NATO a crescut la 31 de membri, iar Jens Stoltenberg a spus că țările aliate își sporesc producția de arme, SUA au detaliat ce prevede noua tranșă de ajutor acordată Ucrainei, în valoare de 2,6 miliarde de dolari.
Trei persoane plătite să tacă în campania lui Trump
Trump, acuzat de o schemă de tăinuire a banilor pentru a-și spori șansele la alegerile din 2016, este rezumatul unei zile istorice, făcut de agenția Reuters, după ce fostul președinte american a fost acuzat de 34 de capete de acuzare, împotriva cărora pledează „nevinovat”.
El este acuzat de falsificarea unor documente de afaceri, că a orchestrat plăți către actrița de filme porno Stormy Daniels, fotomodelul Playboy Karen McDougal și un portar de la Trump Tower, acesta susținând că are informații despre un copil în afara căsătoriei. Banii, trimiși în ultimele zile ale campaniei, au avut ca scop împiedicarea ca aceste informații să apară public.
Odată cu publicarea rechizitoriului, Donald Trump a fost trimis în judecată pentru „conspiraţie” în vederea subminării integrităţii alegerilor în urma cărora a devenit președinte, relatează Europa Liberă.
„Din august 2015 până în decembrie 2017, inculpatul a orchestrat o schemă împreună cu alte persoane pentru a influența alegerile prezidențiale din 2016 prin identificarea și cumpărarea de informații negative despre el pentru a suprima publicarea acestora și a beneficia de perspectivele electorale ale inculpatului”, se arată în rechizitoriu.
„Cunoaștem în sfârșit acuzațiile împotriva lui Trump și sunt solide”, este titlul unui editorial semnat de doi juriști în The New York Times.
Un editorial din The Wall Street Journal arată însă că „ceva lipsește” din actul de acuzare: „Pentru ca acuzațiile să devină infracțiuni grave, (procurorul) Alvin Bragg are nevoie de o a doua infracțiune”.
„Nu există niciun caz. Au continuat să spună că nu există niciun caz. Dar este mult mai rău decât atât, pentru că el știa că nu există niciun caz”, a spus Donald Trump, întors la reședința de la Mar-a-Lago, Florida, făcând referire la procurorul Alvin Bragg, scrie The Guardian.
Ziarul menționează că fostul președinte a ignorat rugămintea judecătorului din acest caz de a se abține de la comentarii, lansând chiar o ofensivă la adresa fiicei judecătorului din cauza legăturilor sale politice.
Într-un newsletter, revista Foreign Policy pune în context acuzarea lui Donald Trump. Deși este primul fost președinte american care se confruntă cu acuzații penale, la nivel mondial nu este singurul lider.
Doar în ultimii 15 ani, doi foști președinți din Franța, Coreea de Sud și un prim-ministru din Italia au fost găsiți vinovați de corupție. Mai sunt enumerați actuali sau foști lideri din Brazilia, Israel, Argentina, Africa de Sud, Mexic, Japonia, Pakistan, Peru și Taiwan.
Alba-neagra cu legile justiției
În Parlamentul României a fost ieri o harababură legislativă. În Comisia Juridică a Camerei Deputaților, parlamentarii coaliției de guvenare au acceptat ca interceptările serviciilor să fie folosite în dosarele de corupție, după ce, cu câteva minute înainte, au votat eliminarea lor, scrie G4Media.
Deputata PSD Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice, a votat pentru scoaterea înregistrărilor din dosarele de evaziune și l-ar fi favorizat pe soțul său, judecat pentru evaziune fiscală, scrie aceeași publicație.
De asemenea, deputații PSD, PNL și UDMR au eliminat complet pragul la abuzul în serviciu, revenenindu-se astfel la propunerea fără prag, în forma venită de la Guvern. Ar putea fi un măr otrăvit, scriu colegii mei în Europa Liberă.
Pentru că judecătorii CCR afirmă totuși că este nevoie ca în lege să existe un prag, colegii mei i-au întrebat pe primari ce cred despre pragurile discutate până acum, 250.000 sau 9.000 de lei? „E ridicol de mic” vs. „o mârlănie, furtul e furt”.
Între timp, G4Media publică noi stenograme din dosarul „Otopeni” despre liderii PSD: „Grindeanu e un personaj ciufut”, „Nu se bagă în combinații, omu’ se visează preşedintele ţării”, „Marcel este un țăran de Buzău. (...) Vine țăranul ăsta să mă conducă!”, „Eu anul trecut prima dată m-am dus la Marcel”, spun doi oameni de afaceri inculpați.
„Nu cunosc și nu a avut nimeni o astfel de discuție. Niciodată. Nu cunosc aceste personaje și mă bucur că se face ordine”, a reacționat Marcel Ciolacu, potrivit Hotnews.
Tot despre „personaje necunoscute” este vorba într-o anchetă MisReport, despre „Ciucăboți”, așa cum a fost denumită „armata online care îi cântă ode premierului pe trei rețele sociale”.
Între timp, în lumea pe care acești politicieni se fac că nu o văd, doar un copil din trei are încredere în autorități, scrie PressHub. Mai grav este că, potrivit aceluiași sondaj, peste jumătate dintre copii ar vrea să părăsească România.
Dacă vor pleca din țară, acești tineri nu vor apuca să se „bucure” de efectele unei decizii CCR, care a decis că Autoritatea de Supraveghere Financiară poate avea puteri sporite asupra pensiilor private.
Putin - „criminal de război” și „paranoic”
Gleb Karakulov a fost căpitan în Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei, un echivalent al Secret Service din SUA și, anul trecut, a devenit oficialul de cel mai înalt rang din serviciile de informații rusești care a dezertat după invazia Rusiei în Ucraina, relatează RFE/RL.
Inginer în departamentul care a asigurat comunicații secrete pentru președintele Rusiei, el a spus că „toate informațiile” pe care Vladimir Putin le primește „provin doar de la persoane care sunt direct apropiate. Trăiește într-un fel de vid informațional”. Acesta l-a mai descris pe președintele rus ca fiind „criminal de război” și paranoic”.
Finlanda a fost primită ieri în NATO, alianță militară care crește la 31 de membri, dar un detaliu mai important este că se dublează granița NATO cu Rusia, scrie Europa Liberă. Prima reacție a Moscovei a fost că vor urma „contramăsuri”.
Finlanda va fi apărată de toate statele membre, însă va contribui la rândul său pentru protecția Flancului Estic, în nord, cu avioane F-35, cu un centru de comunicații 5G și cu cea mai mare forță de artilerie din Europa de Vest, mai mare decât cea a armatelor Poloniei, Germaniei, Norvegiei și Suediei la un loc, potrivit unui raport din noiembrie 2022 al Wilson Center.
În plus, Finlanda este una dintre puținele țări europene care au păstrat o armată de recrutare pe timp de pace, ca măsură de precauți față de Rusia, după ce fosta Uniune Sovietică a încercat să o invadeze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.
Într-un interviu acordat RFE/RL, șeful NATO a declarat că țările membre intensifică producția de armament pentru un „război de uzură” pe care Ucraina îl va duce împotriva Rusiei.
Tot la RFE/RL, detaii despre noua asistența militară acordată de SUA acestei țări invadate de Rusia. Pachetul de 2,6 miliarde de dolari include muniție pentru HIMARS și Patriot, dar și camioane cu tunuri concepute pentru a doborî drone.
Ucrainenii pregătesc ofensiva de primăvară, iar 7.000 de militari au fost antrenați în Statele Unite, relatează Europa Liberă.
Iar astăzi începe la Beijing o vizită de trei zile a președintelui francez Emmanuel Macron și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Aceeași călătorie, planuri diferite”, este titlul unei analize din Politico.
Alte știri:
- Reporterul Evan Gershkovici, de la Wall Street Journal, a putut să se întâlnească cu avocații săi. Cotidianul a menționat că jurnalistul, care este reținut în Rusia de săptămâna trecută, se află într-o stare de sănătate bună.
- Google taie mai multe facilități oferite până acum angajaților, pentru a reduce cheltuielile, de la abonamentele de fitness și frecvența înlocuirii laptopurilor, la capsatoare și alte accesorii de birou. O parte dintre angajați nu vor mai beneficia de laptopuri scumpe.
- Una din şase persoane de pe Pământ se confruntă cu infertilitatea, potrivit Organizației Națiunilor Unite, care spune că este nevoie de măsuri suplimentare.
Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
George
