Bine v-am găsit,
Iată principalele știri:
- Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura la funcția de secretar general al NATO. Primele reacții de la Bruxelles sugerează că anunțul face parte dintr-un joc politic cu altă miză decât șefia NATO.
- Joe Biden și Donald Trump au obținut numărul de delegați necesar pentru a fi candidații la președinția SUA din partea partidelor Democrat, respectiv Republican.
- Camera Reprezentanților din Statele Unite votează azi legea care ar interzice folosirea TikTok în SUA dacă platforma rămâne în proprietatea companiei chineze ByteDance.
Iohannis. „Are vreo șansă?”
Sunt deja trei ani de când numele lui Klaus Iohannis e menționat în relatările presei ca despre un posibil candidat la funcția de secretar general al NATO.
Anunțul oficial că Iohannis candidează a venit abia ieri, cu doar șase luni înainte de finalul mandatului (prelungit deja) al lui Jens Stoltenberg, și după ce jocurile par a fi deja făcute: din februarie, Casa Albă confirma că le-a spus clar aliaților – candidatul potrivit este Mark Rutte.
Premierul interimar al Olandei, cel mai longeviv din istoria acestei țări, după cum remarcă Hotnews, este susținut nu doar de SUA, ci și de Marea Britanie și Franța*, un grup mai mult decât relevant în procesul de desemnare a șefului NATO, după cum a admis aseară la Digi24 fostul președinte Traian Băsescu, în ciuda antipatiei sale față de Rutte. (*Cele trei țări sunt membrii NATO care au arsenal nuclear.)
De ce candidează atunci Klaus Iohannis pentru o funcție care nu se câștigă nici prin alegeri, nici prin concurs?
„Nu cred că vrea postul de la NATO. Se târguiește pentru un post de top în UE – bănuiala mea [este că vrea șefia] politicii externe [a Uniunii]”, i-a spus un oficial european editorului Europei Libere în chestiuni europene, Rikard Jozwiak, sub protecția anonimatului.
Iohannis nu poate trăi fără protocol, scrie editorialista Ioana Ene Dogioiu în Spotmedia, iar gestul „candidaturii” nu face decât să dezbine NATO între Est și Vest. Iar faptul că își asumă candidatura „în numele României” o face pe jurnalistă să se întrebe: „Cât s-a întrebuințat vreme de 10 ani dl Iohannis pentru țară? De câte ori a asudat dl Iohannis în Consiliul European pentru o cauză a României? De câte ori ați văzut lumina aprinsă la Palatul Cotroceni până dimineața sau în weekend?”
Din perspectiva lui Klaus Iohannis, exprimată în zece puncte în editorialul trimis publicației Politico, motivul candidaturii s-ar găsi în nevoia ca NATO să se schimbe și adapteze la noile provocări.
Politicienii din PNL îl susțin, desigur, pe Klaus Iohannis (G4Media citează aprecierile formulate de Nicolae Ciucă, președinte PNL și un apropiat al lui Klaus Iohannis), în timp ce dinspre PSD a fost liniște.
Libertatea explică cum e ales șeful NATO, prin consens obținut prin consultări diplomatice, nu printr-un proces formal de alegere și notează că Ungaria este principalul opozant față de numirea lui Mark Rutte în funcția pe care anunță Klaus Iohannis că o dorește.
„Odată cu aderarea Suediei, am văzut că unele țări pot bloca și pot căuta concesii. Dar ce și-ar dori România? Nu am nici o idee. Și, desigur, Ungaria poate face eforturi suplimentare pentru a obține ceea ce își dorește”, i-a spus un oficial NATO colegului meu Rikard Jozwiak.
Biden și Trump. Președinția SUA
Membrii celor două mari partide din SUA – Democrat și Republican — contribuie activ la alegerea candidaților la președinție. Procesul electoral intern vizează obținerea de către doritori a numărului suficient de delegați pentru a fi numiți și oficial candidați la președinție.
Acest prag de delegați a fost atins, în urmă cu câteva ore, atât de Joe Biden (Partidul Democrat), cât și de Donald Trump (Partidul Republican), transmite BBC.
Oficial, desemnarea lor drept candidați se va face la congresele („convențiile”) celor două partide din luna august, dar, după cum arată lucrurile acum, în noiembrie ar urma să aibă loc o reeditare a competiției prezidențiale din 2020: Biden — Trump, explică NPR.
Biden a obținut voturile de care mai avea nevoie în Georgia, Trump în statul Washington, scrie The Washington Post, iar confruntarea dintre cei doi se va da în jurul câtorva subiecte interne majore: imigrația, economia, avorturile și capacitatea celuilalt de a conduce (ambii candidați au în jur de 80 de ani. Biden „peste”, Trump „aproape”).
Trump mai promite și că va încheia războiul din Ucraina și că va reinstaura politica „America pe primul loc” în chestiunile de politică externă, notează BBC.
Atitudinea lui Trump față de NATO și Europa provoacă îngrijorare în cancelariile europene, ceea ce l-ar putea ajuta pe Mark Rutte să devină șef al NATO, după cum explica recent Politico.
În paralel, Vladimir Putin - gata pentru alegerile din acest weekend, care îl vor reconfirma cel mai probabil cu o majoritate zdrobitoare în funcția de președinte al Rusiei - transmite Americii că armele sunt făcute pentru a fi folosite (cu referire la arsenalul nuclear) și că soldații SUA nu au ce căuta în Ucraina.
Tot ieri, Casa Albă a anunțat un ajutor militar neașteptat pentru Ucraina, în valoare de 300 de milioane de dolari. Dintr-o politică bugetară favorabilă, Pentagonul ar fi reușit să ofere Ucrainei, relativ rapid, rachete antiaeriene, muniție, cartușe de artilerie, transmite ABC News.
Aceasta în condițiile în care membri pro-Trump ai Congresului SUA continuă să blocheze, la solicitarea acestuia, ajutorul de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, explică USA Today.
TikTok în 2024
Camera Reprezentanților din Statele Unite votează azi legea care ar interzice folosirea TikTok în SUA dacă platforma rămâne în proprietatea companiei chineze ByteDance, transmite Reuters. Proiectul a avut un parcurs extrem de rapid în ultima săptămână, cu puțină dezbatere publică și are șanse mari să treacă de Cameră, notează agenția de știri.
Editorialista The Washington Post Megan McArdle remarcă presiunile publice pe care a început să le facă TikTok în ultima săptămână și spune că acestea riscă să dăuneze companiei chineze.
TikTok are circa 170 de milioane de utilizatori în SUA și le-a cerut să se plângă aleșilor lor de „nedreptatea” pe care riscă să o sufere compania. În paralel, serviciile de informații din SUA au avertizat că Beijingul ar încerca să influențeze alegerile din noiembrie și ar putea folosi platforma TikTok în acest scop, amintește The Guardian detaliile audierilor de luni.
Dacă drumul prin Camera Reprezentanților ar urma să fie unul relativ ușor (și o premieră — prima dată când o cameră a Congresului SUA interzice o platformă de social media), scrie The Washington Post, nu la fel vor sta lucrurile la Senat.
Senatorul republican Rand Paul a anunțat deja că legea ar fi anticonstituțională (dreptul la liberă exprimare), iar TikTok transmite, din nou, că ByteDance nu aparține guvernului chinez, ci e o companie privată.
În SUA, acuzațiile că TikTok e folosită de guvernul Chinei pentru a strânge date personale sau pentru a manipula opțiuni politice sunt prezente de ani de zile. Chiar Donald Trump a încercat să ia măsuri împotriva ByteDance când era președinte. Acum, însă, s-a răzgândit și apără TikTok, notează CNN.
2024 este an electoral pentru mai mult de jumătate din populația globului, din peste 80 de țări, potrivit listei exhaustive publicate de The Guardian săptămâna trecută, iar dezbaterea despre încercările de influențare a alegerilor este una globală.
În România, PressOne scrie despre recomandarea de eliminare a platformei TikTok de pe telefoanele de serviciu din instituțiile publice și scoate în evidență că ministrul Energiei, Sebastian Burduja, postează pe TikTok inclusiv imagini din minister.
Alte subiecte:
- PressOne a stat de vorbă cu avocații pro bono din procesul Roșia Montană, care au reușit să anuleze actele administrative emise de autoritățile statului român care ar fi condus la acordarea autorizației de construire a minei.
- OCDE recomandă României finalizarea reformelor din sistemul fiscal şi cel de pensii, dar şi îmbunătăţirea mediului de afaceri — G4Media
- Liderii Franței, Germaniei și Poloniei se întâlnesc vineri la Berlin pentru a limita disensiunile franco-germane cu privire la strategiile referitoare la războiul rusiei împotriva Ucrainei, transmite Politico.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate bune,
Carmen
