Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Un teatru din Mariupol în care se adăposteau peste 1.000 de civili a fost bombardat de armata rusă. Numărul victimelor este necunoscut.
- Președintele american Joe Biden l-a numit aseară „criminal de război” pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Rusia a catalogat declarația ca fiind „inacceptabilă”.
- Președintele Organizației Mondiale a Sănătății avertizează că numărul cazurilor de Covid a crescut semnificativ după ce majoritatea statelor au redus sau au renunțat la restricții și testare.
Atacul criminal de la Mariupol
O imagine realizată din satelit pe 14 martie arată în stânga și în dreapta Teatrului din Mariupol cuvântul „copii”. A fost scris în limba rusă de către cei care au ajutat la adăpostirea în teatru a civililor din orașul de la Marea Azov și transmitea un mesaj cât de poate de clar: „Nu ne bombardați.”
Bombele au căzut însă aseară peste teatrul din Mariupol, acolo unde oficialii orașului estimează că se aflau între 1.000 și 1.200 de refugiați, mulți dintre ei copii. Azi-dimineață, numărul victimelor nu era cunoscut, însă autoritățile din Mariupol, unul dintre cele mai afectate orașe ucrainene de la începutul războiului, se așteptau la ce e mai rău.
Alții 300.000 de locuitori s-ar mai afla în prezent în orașul în care apa, electricitatea și gazul au fost oprite. Cel puțin 2.400, deși cifra ar putea fi mult subestimată, au murit până acum.
Bombardarea teatrului din Mariupol – negată de ruși - vine după ce în cele trei săptămâni de război din Ucraina au mai fost lovite o maternitate, o biserică și blocuri de locuințe. Multe blocuri de locuințe.
Ieri, în timpul discursului în fața Congresului SUA, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a arătat un videoclip emoționant despre viața civililor din Ucraina dinainte, și după începerea războiului.
Eticheta pusă de Biden lui Putin
Suferințele civililor din Ucraina au fost invocate adesea de oficialii țării, inclusiv de președintele Volodimir Zelenski, atunci când au argumentat că Rusia comite crime de război.
Dacă până acum câteva zile oficialii internaționali se temeau de terminologie, abordarea s-a schimbat săptămâna aceasta și a atins punctul culminant aseară, când președintele Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin „criminal de război”. Cea mai dură etichetă care i se poate pune unui șef de stat, care, dacă ar fi confirmată juridic, l-ar plasa pe autocratul de la Kremlin pe aceeași listă cu Saddam Husein sau Muammar Gaddafi.
Dincolo de retorică, sintagma „crime de război” - care și-a făcut loc, iată!, în intervențiile liderilor occidentali - poate fi și un preambul al unor măsuri concrete pe care Occidentul să le ia pentru a opri războiul din Ucraina.
Tragediile umanitare din Rwanda și Sebrenița (Bosnia) din anii ’90, când Vestul s-a uitat în timp ce criminalii de război comiteau acte de genocid, sunt lecții de istorie recentă obligatorii pentru liderii occidentali de azi. Crimele de război, în sens literar sau juridic, trebuie oprite când se petrec, nu doar pedepsite post-factum.
Iată și o analiză comprehensivă publicată de Europa Liberă despre acestea și despre ce înseamnă „responsabilitatea de a proteja” a comunității internaționale.
Pe același subiect, presa internațională tratează și decizia Curții internaționale de justiție de la Haga, care a ordonat Rusiei să oprească invazia din Ucraina. Curtea a anunțat că nu a găsit nicio dovadă că populația rusă din estul Ucrainei ar fi fost supusă unor acte de genocid, așa cum a susținut Kremlinul.
În același context, ministrul francez de externe spune într-un interviu acordat Le Parisien că dacă în războiul din Ucraina ar fi folosite arme chimice, Franța ar ști cine e de vină: „Ar fi Rusia”, a spus Yves Le Drian.
Pe plan extern, un alt subiect care stârnește îngrijorări este evoluția Covid după ce majoritatea statelor au renunțat la restricții. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății avertizează că numărul de cazuri a crescut în ultima săptămână, cu atât mai mult cu cât testarea din multe țări s-a diminuat. Îngrijorări vin dinspre China, unde o provincie a fost plasată deja în carantină.
Medicii români sunt și ei îngrijorați.
Neînțelegeri în Coaliție
În România, neînțelegerile din Coaliție întârzie trecerea prin guvern a ordonanței prin care premierul Nicolae Ciucă a promis că va plafona prețul la gaze și electricitate. Social-democrații nu prea sunt de acord cu schema propusă de ministrul liberal al Energiei, despre care spun că „este un sistem de tip CARITAS în care populația și statul pierd, în timp ce actorii din piața de energie câștigă enorm pe baza unor prețuri speculative”.
O ședință a Coaliției pe această temă, dar și altele, ar fi trebuit să aibă loc aseară însă a fost amânată. O altă temă care stârnește dezbateri în Coaliție este propunerea președintelui PNL de scădere cu cinci procente, la 20%, a CAS din salariu.
O măsură despre care Florin Cîțu spune că ar avea un impact bugetar mai mic decât plafonarea prețului la gaze și electricitate, însă despre care liderul social-democrat susține că nu are acoperire bugetară. „Înseamnă că au vreo lampă a lui Aladin. Vom vedea”, a comentat ironic Marcel Ciolacu.
Alte subiecte:
- Rezerva Federală, banca centrală a SUA, a majorat miercuri ratele dobânzilor pentru prima dată din 2018.
- Președinții României, Klaus Iohannis, și cel al Moldovei, Maia Sandu, s-au întâlnit miercuri, după-amiază, la Chișinău unde au discutat pe tema refugiaților din Ucraina și a cererii de aderare la UE a Moldovei.
- Copiii Ucrainei: „Eram acoperit de carne de om și sânge”. „Am deschis ochii și am văzut o femeie moartă”.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le acoperim la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț
