Linkuri accesibilitate

Pandemia a golit spitalele | Scădere de un milion de pacienți „non-Covid” în 2020


În ultimele săptămâni numărul pacienților COVID-19 din spitale a scăzut la câteva sute.
În ultimele săptămâni numărul pacienților COVID-19 din spitale a scăzut la câteva sute.

Numărul românilor internați în spital anul trecut a scăzut, pe fondul pandemiei, cu un milion față de anul precedent. Reprezentanții pacienților cred că scăderea ar fi, de fapt, și mai mare.

Dacă în anul 2019 au fost internați în spitalele românești 3,37 milioane de pacienți, în 2020 numărul acestora a fost de 2,3 milioane, o scădere cu 61%, a spus Adrian Gheorghe, președintele CNAS, într-o conferință de presă.

Acum serviciile medicale din România pot fi accesate în siguranță atunci când este nevoie. Monitorizăm permanent numărul de internări din spitale și ne aflăm încă la niveluri mult mai scăzute de accesare a spitalelor față de 2019, înainte de debutul pandemiei”, a spus Adrian Gheorghe.

Și în primul trimestru al acestui an situația internărilor, altele decât ale bolnavilor de COVID-19, arată un număr mic de pacienți. „Dacă ne uităm la analiza trimestrelor - de exemplu, trimestrul I 2019, trimestrul I 2020 și trimestrul I 2021, avem în continuare mai puține internări. În trimestrul I 2021 am avut aproximativ 525.000 de internări față de 941.000 în trimestrul I 2019, cu 55% mai puține”, arată președintele CNAS.

Explicația președintelui CNAS pentru acest lucru este că „scăderea înregistrată o reprezintă dispariția internărilor evitabile, dar nu putem fi siguri că asta este singura explicație”.

CNAS și Ministerul Sănătății vor schimba modul de finanțare pentru tratamentul COVID-19 din spitale.

Reprezentanții CNAS au anunțat că schimbă modul de finanțare al pacienților COVID-19
Reprezentanții CNAS au anunțat că schimbă modul de finanțare al pacienților COVID-19

A fost o perioadă foarte dificilă, mă refer la ultimul an și jumătate, în care spitalele implicate în tratarea pacienților COVID au fost finanțate la nivelul a ceea ce s-a numit cheltuiala efectivă, pentru a ne asigura că toate resursele sunt puse la dispoziția tratării pacienților COVID în condiții de flexibilitate. În contextul intenției de revenire graduală la normalitate, inclusiv în finanțare, intenția e de a reveni la modalitățile uzuale de plată pentru activitățile de internare acuți pentru cazurile non-COVID, iar pentru cazurile COVID avem o formulă care va fi bazată pe finanțare pe fiecare caz covid. Partea de COVID va fi finanțată principial pe baza numărului de cazuri COVID înmulțit cu un tarif”, a mai spus Adrian Gheorghe.

Acesta a declarat că modificarea nu se va produce peste noapte, ci gradual.

Vom fi flexibili și vom ajusta când va fi nevoie. Detaliile tehnice pentru mecanismul de finanțare sunt în lucru. Vorbim de luni calendaristice, în interiorul acestui an”, a subliniat șeful CNAS.

Medicul Magdalena Ciobanu, director general Direcţia Generală Asistenţă Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică din Ministerul Sănătății, a precizat că din primăvara acestui an spitalele au fost încurajate să revină la tratarea pacienților non-COVID.

Managerii trebuie ca, odată cu cererea de revenire la tratarea pacienților non-COVID, să depună și planul în caz de recrudescență a pandemiei, adică dacă se înmulțesc cazurile de COVID să poată să le trateze”, a precizat Magdalena Ciobanu.

Aceasta a anunțat că luni a fost eliminată și obligația ca în saloane paturile să fie distanțate la 2 metri, măsură adoptată la cererea managerilor de spitale, ceea ce ar permite spitalelor să facă mai multe internări.

Potrivit Magdalenei Ciobanu, din 243 de spitale care au tratat COVID, 178 au solicitat să îngrijească și pacienți non-COVID.

Asociația Pacienților: Statul roman a luat niște decizii arbitrare

Reprezentantul Asociației Pacienților din România este sceptic cu privire la cifrele prezentate, din cauză că unele spitale au ajuns la o capacitate de internare de sub 20% în pandemie.

Faptul că au fost internați mai puțini este logic și noi încă ne așteptăm ca cel puțin o parte din cifre să fie puțin umflate. Eu nu am încredere în cifrele astea, pentru că multe dintre spitale să știți că s-au grăbit să închidă. Am îndoieli că aceste cifre sunt corecte, în realitate internările au fost mult mai puțin de jumătate. Cel puțin pe luna aprilie 2021 internările au scăzut cu mult sub 20%”, a spus Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților din România

În opinia lui, sunt două motive principale pentru care numărul de internări a scăzut dramatic.

Pe de o parte, s-au închis spitalele, pentru că deși dispoziția lui Arafat a fost ușor nuanțată – adică pacienții sunt tratați la decizia medicului, dar mulți medici de familie nici nu se uitau la pacienți în pandemie. Iar în spitale au interpretat ca decizia «medicului care poate să stabilească dacă pacientul este internat sau nu»”, a spus Vasile Barbu.

Pe de altă parte, nu au existat studii de impact. Iar aceste decizii nu au fost stabilite de un grup mai larg de oameni care să ia niște decizii și să stabilească aceste cifre, astfel încât decretul 195, așa cum a ieșit – au fost crime împotriva umanității. Statul român a luat niște decizii arbitrare”, arată Vasile Barbu.

Reprezentantul pacienților spune că efectele închiderii spitalelor pentru alte boli decât COVID-19 se vor vedea în timp.

Trebuie să vedem ce se întâmplă pe termen mediu și lung – că va fi dezastru. Trebuie să ne uităm și la rata mortalității de la Institutul Național de Statistică. Efectele vor fi pe termen lung, sunt boli precum cancerul, de care omul moare într-un an și jumătate pentru că a pierdut startul la asistența medicală”, a conchis Vasile Barbu.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG