Linkuri accesibilitate

Patriarhul Serbiei a murit de Covid, după o slujbă fără respectarea măsurilor


Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe

Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia a murit după ce s-a infectat cu coronavirus la scurt timp după o slujbă de înmormântare cu mii de participanți și fără respectarea măsurilor. La nivel mondial, numeroși ierarhi au ales să bagatelizeze virusul și să ignore pericolul lui și au ajuns să se infecteze, unii au și murit, sau să provoace focare ca urmare a unor ceremonii religioase cu numeroși participanți.

Anunțul decesului liderului spiritual al bisericii sârbe a fost făcut chiar de președintele sârb Alekasandr Vucic. În vârstă de 90 de ani, Patriarhul Irineu a fost intubat cu o zi înainte.

Președintele Vucic a scris pe Instragram că a fost onorat să îl cunoască pe patriarh. „Oameni ca tine nu ne vor părăsi niciodată", a scris Vucic.

Biserica Ortodoxă a anunțat pe 4 noiembrie că liderul ei a fost spitalizat după ce a fost testat pozitiv pentru Covid-19.

Cu doar trei zile înainte, Patriarhul Irineu a condus slujba de înmormântare a mitropolitului Amfilohie, liderul Bisericii Ortodoxe din Muntenegru. Amfilohie a murit pe 30 octombrie, la vârsta de 82 de ani, după ce a fost spitalizat pentru un test pozitiv la Covid-19.

Mii de persoane s-au adunat în Podgorica la înmormântare în ciuda măsurilor epidemiologice. Mulți nu purtau măști și nu respectau distanțarea socială.

Trupul neînsuflețit a fost depus într-un sicriu deschis, iar preoții, mulți dintre credincioși și câțiva politicieni au luat parte fără a purta mască și fără a menține distanța.

Preoții au oferit împărtășanie cu aceeași linguriță, iar unii din cei prezenți au pupat mâna mitropolitului decedat.

Biserica și coronavirusul

La nivel mondial au fost numeroși ierarhi care s-au îmbolnăvit de coronavirus după ce au bagatelizat pericolul epidemiei.

  • Mitropolitul Antilohie al Muntenegrului, a cărui slujbă de înmormântare a condus-o Irineu înainte de a se infecta. Înainte de infectare, clericul a evitat în repetate rânduri purtarea măștii și susținea că pelerinajele sunt „vaccinul lui Dumnezeu”.
  • Episcopului de Fălești și Bălți, Marchel, a fost un alt ierarh care s-a infectat cu coronavirus după ce a negat pericolul. Preotul din Republica Moldova a anunțat că este infectat, la o lună după ce a lansat un video în care spunea că virusul ar fi fost o invenție a celor care vor să le inoculeze oamenilor un cip, prin vaccin, ca să-i poată supraveghea.
  • Preotul Ioan Bîrlădeanu, clericul bisericii „Minunea Sfântului Arhanghel Mihail” din satul Vărvăreuca, raionul Florești din Rep. Moldova, a decedat la 13 iunie după ce se tratase ca pentru o simplă răceală și refuza să accepte existența coronavirusului.
  • Patriarhul Filaret al Kievului, care declarase că pandemia de COVID-19 este pedeapsa lui Dumnezeu pentru căsătoriile homosexuale, a fost diagnosticat cu coronavirusul și internat în spital în septembrie.
  • Monseniorul Charles Pope de la biserica catolică Sfântul Ciprian din Washington D.C. a fost diagnosticat și spitalizat cu COVID-19 în 27 iulie la câteva ore după ce „i-a certat” pe credincioși pentru că nu mai vin la biserică în contextul pandemiei.
  • Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Greciei, Ieronim al II-lea, a fost internat chiar vineri dimineață la spitalul Evangelismos din Atena după ce a fost testat pozitiv cu COVID-19. El se afla în izolare după ce a participat la o întrunire Sfântului Sinod unde a fost prezent și un înalt prelat depistat ulterior cu coronavirus.

În numeroase alte situații, evenimentele religioase au stat la baza izbucnirii unor focare importante. La începutul pandemiei în lume, în februarie, o sectă din Coreea de Sud s-a transformat într-un focar de coronavirus după ce o femeie bolnavă a mers la adunări. Aproximativ 60% din cei peste 4.000 de sud-coreeni infectați în luna februarie cu coronavirus erau membri ai cultului religios, iar de la ei a izbucnit focarul din orașul Daegu. Liderul sectei religioase care a pornit epidemia de coronavirus în Coreea de Sud și-a cerut scuze în genunchi.

După primul val al pandemiei, bisericile din SUA s-au transformat în adevărate focare de infecție, nu mai puțin de 650 de cazuri au fost legate de unitățile religioase redeschise, potrivit unei analize New York Times.

Recent, chiar Papa Francisc a devenit ținta unor critici pentru că a refuzat să poarte o mască în interior, chiar dacă reglementările Vaticanului solicită măști atât în interior, cât și în exterior, atunci când distanța socială nu poate fi garantată. Starea pulmonară a Papei Francisc ar putea ajuta la explicarea deciziei sale de a renunța la mască, ca o modalitate de a respira fără impedimente. Suveranul Pontif a avut o parte dintr-un plămân extirpată în tinerețe, fapt ce îl pune în mare pericol dacă este infectat.

Exemple similare din România

Și în România au fost mai multe cazuri de infectare în rândul clericilor. Aici s-a remarcat părintele Calistrat, un preot urmărit pe Facebook de peste 750.000 de utilizatori, care a fost depistat pozitiv și a avut nevoie de internare într-un spital din Iași. Cu o lună înainte de infectare, părintele Calistrat avea niște „sfaturi de igienă foarte simple” contra coronavirusului, printre care gargara cu apă cu sare sau cu „țuicuță” și administrarea de pastile cu albastru de metilen.

Un alt caz este al părintelui Ghelasie, care nu credea în COVID și chema oamenii „la potir și linguriță”. Din păcate, preotul de la Mănăstirea Sfântul Dimitrie din Sighișoara a murit la 58 de ani după ce s-a infectat cu coronavirus. El a fost unul din discipolii lui Arsenie Boca.

Un alt lider religios care a bagatelizat pandemia este Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. El continuă să-și împărtășească enoriașii cu aceeași lingurință în ciua recomandărilor autoritășilor.​

„Au venit cei din presă să mă vadă că împărtășesc! Ați venit degeaba! S-au împărtășit copiii! Și vă spun: s-au împărtășit în biserică! Dar tot vom împărtăși. Pentru că cel mai sfânt lucru este socotit acum ca o osândă, ca lucrul cel mai rău.”, spunea ierarhul.

Întrebat, în cadrul unui interviu pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Tomisului, ce se va întâmpla dacă vor fi restricții, la pelerinajul de Sf. Andrei, din 30 noiembrie, la fel ca la pelerinajul de Sf. Parascheva, din Iași, sau de Sf. Dimitrie cel Nou, din București, ÎPS Teodosie a spus că deja caută avocați.

El a încălcat măsurile impuse în contextul pandemiei și în starea de urgență și în cea de alertă. Imediat, după încetarea carantinei totale el a organizat o slujbă târzie de Paște cu numeroși participanți, iar în luna iulie, sute de persoane au participat la slujba oficiată de Teodosie la o mănăstire din satul Gheorghițeni, comuna Dorna Arini din județul Suceava, fără respectarea vreunei distanțe sociale, a măsurilor de protecție și chiar a regulilor transmise de Patriarhie la redeschiderea bisericilor.

Numeroase figuri bisericești au murit în timpul pandemiei, un alt nume cunoscut fiind cel al Arhiepiscopului Sucevei și Bucovinei Pimen care a murit în perioada stării de urgență.

Atitudinea coronasceptică nu a fost una însă unitară la nivelul bisericii, fiind numeroase figuri bisericești care au îndemnat credincioșii să respecte măsurile autorităților și să trateze epidemia cu seriozitate și conștientizarea pericolului.

Cu toate acestea, conflicte între biserică și autorități au apărut pe diverse subiecte: suspendarea slujbelor în biserică în starea de urgență, suspendarea împărtășaniei cu aceeași linguriță, condițiile speciale pentru celebrarea Paștelui sau interzicerea pelerinajelor.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG