UPDATE Poliția Română a făcut mai multe precizări, în urma articolului Europei Libere pe tema documentului intern transmis recent de către conducerea instituției Inspectoratelor din țară.
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au subliniat, într-un comunicat postat, miercuri 18 septembrie, pe site-ul instituției, că respectă activitatea organizațiilor sindicale cdesfășurată în beneficiul și pentru protecția polițiștilor” și că ”aceste demersuri nu trebuie sa fie cenzurate sub nicio formă.”
De asemenea, conducerea Poliției Române subliniază că respectă dialogul social și că încurajează semnalarea neregulilor, „în condițiile prevăzute de lege.”
Documentul intern amintit se referă doar la situațiile în care Direcția de Control Intern a Poliției Române „a constatat încălcarea dispozițiilor legale, a obligațiilor și îndatoririlor prevăzute în Statutul polițistului, a normelor privind confidențialitatea datelor obținute, în calitatea oficială, de către unii polițiști, creatori de conținut online”, se arată în comunicat.
Reprezentanții IGPR au reluat argumentele prezentate și în documentul transmis Inspedtoratelor de poliție din țară, reamintind obligația polițiștilor de a respecta Statutul profesional, pentru a crește încrederea societății civile în Poliția Română.
ARTICOLUL INIȚIAL
Un document intern emis pe 6 septembrie 2024 de conducerea Poliției Române provoacă neliniște în rândul polițiștilor, în special a celor care lucrează în sindicatele din breaslă sau care sunt activi pe rețelele sociale.
Este vorba de o „adresă scrisă” semnată de inspectorul șef al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Benone Matei, adresată conducerilor inspectoratelor județene de poliție (IPJ) din țară.
Documentul propune identificarea, cercetarea și posibila sancționare disciplinară, de către conducerile IPJ-urilor, a polițiștilor care prejudiciază imaginea Poliției prin activitatea lor extraprofesională, mai exact prin ceea ce postează pe rețelele de socializare sau prin alte intervenții publice.
Documentul prevede și verificarea polițiștilor care obțin venituri din conținutul audio-video postat online, mai exact în ce măsură aceștia au raportat veniturile în declarațiile de avere.
Măsurile cerute de Poliție șefilor din teritoriu
Șefii Poliției Române le cer șefilor de unități de poliție din țară, prin documentul intern emis în 6 septembrie, să ia trei tipuri de măsuri împotriva polițiștilor suspecți de încălcarea Legii statutului polițistului, respectiv a altor ordine de ministru sau regulamente în vigoare.
- identificarea polițiștilor care desfășoară activități extraprofesionale sau postează conținut audio-video pe rețelele de socializare care nu respectă îndatoririle profesionale și prejudiciază imaginea Poliției Române și a misiunilor personalului;
- cercetarea prealabilă a polițiștilor care se fac vinovați de astfel de acțiuni, cu încălcarea statutului profesional, „în vederea stabilirii existenței / inexistenței unor abateri de natură a atrage răspunderea disciplinară.”;
- Clarificarea, în subsidiar, a unor aspecte de natură comercială, privind venituri suplimentare realizate de polițiști.
Liderii unora din cele mai cunoscute sindicate ale polițiștilor, „Europol” și „Diamantul”, spun pentru Europa Liberă că documentul poate reprezenta începutul unei „vânători de vrăjitoare” în rândul polițiștilor și are rolul de a-i intimida atunci când semnalează, în mod public, nereguli.
Reprezentanții sindicatului „Diamantul” sunt cei care au publicat, pe site-ul organizației, o fotocopie a adresei scrise, cu un comentariu acid pe temă.
Și liderii altor sindicate, precum „Pro Lex” și cel al polițiștilor din Administrația Națională a Penitenciarelor, critică documentul intern al Poliției Române.
„Circulara deschide calea unor abuzuri extraordinare, inclusiv pentru exprimări părtinitoare așa-zis politice, deși nu e clar definit acest termen, sau pentru activitatea sindicală, protejată de Legea dialogului social și prin care semnalezi public lucruri care nu funcționează în sistem”, spune liderul sindicatului „Diamantul”, Vitalie Josanu.
„De cele mai multe ori, acele probleme au fost semnalate și în interior, fără să se încerce o rezolvare, altfel nu ar fi ajuns în spațiul public”, continuă el.
Liderul sindicatului „Europol”, Cosmin Andreica, ne-a declarat că unii colegi de sindicat de-ai săi ar fi fost deja chestionați de către superiori cu privire la postări de acum 3-4 ani, în care abordau subiecte de interes în societate.
Andreica spune că noile prevederi îi favorizează pe șefii din Poliție, în dauna polițiștilor fără funcții de conducere.
În baza noului document intern al Poliției, nenumărați polițiști vor fi pasibili de sancțiuni, pentru abateri greu de demonstrat, adaugă el.
Marian Godină: Sunt și polițiști care dezonorează uniforma!
Probabil cel mai cunoscut polițist din România, Marian Godină, spune că nu se simte vizat de „circulară”. Godină, care are 636.000 de urmăritori pe Facebook, spune că a separat întotdeauna activitatea din online de activitatea de zi cu zi de polițist.
Veniturile din online îi sunt trecute în declarațiile de avere, spune el.
Ar exista în schimb polițiști care încalcă statutul profesiei și postează pe social media conținut inadecvat, inclusiv în uniformă de polițist, spune el.
Cel mai cunoscut și controversat caz de încălcare a unor prevederi din Statutul polițistului este cel al lui polițistului Valer Kovacs, din Timișoara, care a fost destituit după ce i-a permis europarlamentarului Diana Șoșoacă să se fotografieze pe motocicleta poliției. După ce a fost dat afară, a apărut pe rețelele sociale în imagini alături de reprezentanți ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Potrivit liderilor de sindicat consultați de Europa Liberă, cazul Valer Kovacs s-ar fi aflat la originea circularei recente a conducerii Poliției Române. Acesta a avut mai multe conflicte cu IPJ Timiș, inclusiv în instanță, încă din 2020, după ce a semnalat presupuse nereguli din sistem.
Extrapolarea acestui caz este periculoasă însă pentru activitatea sindicală și libertatea de exprimare a polițiștilor, spun aceștia.
Devenit la rândul său cunoscut după ce a făcut publice nereguli din sistem, Marian Godină, spune că „există și colegi care au înțeles total greșit acest lucru.”
„Există unii care se erijează în lideri de sindicat, își permit să vorbească orice, fără să fie activitate sindicală ce fac ei”, explică Godină, oferind exemplul unui lider local de sindicat al polițiștilor. Într-un clip pe Tik Tok, îmbrăcat în uniformă, acesta îi cântă unei tinere o melodie populară.
Pe de altă parte, Godină admite că documentul Poliției „este cu două tăișuri”, întrucât, pe baza lui, pot fi vizați și sindicaliștii de bună-credință, care „au cumva tocmai acest rol, de a fi în opoziție cu conducerea, n.r.).”
Responsabilii de comunicare ai IGPR au evitat să ofere Europei Libere exemple concrete care ar fi stat la baza adresei recente și au menționat că toate argumentele pentru formularea documentului sunt chiar în conținutul acestuia.
Pentru detalii punctuale am fost invitați să formulăm o solicitare în scris.
Circulara ar trebui să fie mai clară și să ofere exemple punctuale, subliniază directorul executiv al APADOR CH - Convenția Helsinki, Georgiana Gheorghe, care spune că Poliția Română nu dă dovadă de suficientă transparență.
Ce spune documentul intern al Poliției Române
„S-a evidențiat că pentru atragerea unui număr mare de urmăritori pe rețelele de socializare, unii polițiști au transmis opiniei publice mesaje neconforme, au manifestat lipsă de respect la adresa colegilor, a șefilor și a altor categorii socio-profesionale, au utilizat un limbaj trivial”, se precizează în circulara semnată de șeful IGPR, chestorul-șef de poliție Benone Matei.
Documentul adresat către „toate unitățile de poliție”, cu mențiunea „în atenția conducerii” (acestora) mai subliniază că unii polițiști care prejudiciază imaginea instituției și a statutului profesional „invocă diferite calități, de lider sindical sau avertizor de integritate.”
Alteori, aceștia „se prevalează de dreptul la libera exprimare, cu scopul de a fi exonerați de răspunderea disciplinară ce este atrasă asupra lor, ca o consecință a comportamentului nedeontologic manifestat.”
De asemenea, Direcția Control Intern a IGPR ar fi descoperit că unii polițiști obțin bani din activitățile extraprofesionale, „inclusiv prin monetizarea conținutului audio-video postat pe rețelele de socializare”, pe care nu îi declară.
Conducerea Poliției explică în documentul de trei pagini că Legea dialogului social (aplicabilă sindicatelor), cât și cea a avertizorilor în interes public (care îi protejează pe funcționarii care sesisează, urmând anumiți pași, nereguli din instituțiile publice în care lucrează) nu suspendă în vreun fel prevederile din Legea privind statutul polițistului.
Aceasta le interzice polițiștilor să își manifeste la serviciu sau în public opțiunile politice și menționează ca abatere disciplinară „comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției.”
Îi este interzis să ia parte la manifestații cu caracter politic, dar și „să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte.”
De asemenea, polițistul este dator, potrivit statutului său „să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni.”
Astfel, activitatea extraprofesională a polițiștilor trebuie să respecte acest tip de prevederi, arată documentul intern al Poliției.
Obligațiile respective nu se suspendă nici atunci când polițistul invocă libertatea de exprimare – prevăzută de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) – menționează reprezentanții IGPR.
Libertatea aceasta nu este însă una „absolută” și nu trebuie să lezeze demnitatea, onoarea și dreptul la imagine al altor persoane, se mai precizează în document.
Libertatea on-line reprezintă o valoare fundamentală, dar sunt necesare respectarea unor condiții, spun autorii documentului, „statul fiind legitimat să impună funcționarilor publici cu statut special (cum sunt polițiștii, n.r.) obligația rezervei, ținând cont de statutul lor special.”
Polițiștii care încalcă prevederile din statutul special al profesiei o fac de multe ori în uniforma de serviciu, fiind asociați de urmăritori în primul rând ca polițiști, „prezumtiva calitate de lider de sindicat fiind invocată doar ca o formă de justificare a acțiunilor ce nu sunt conforme statutului profesional.”
Conducerea Poliției Române concluzionează că exprimarea în mediul online a unor opinii politice, respectiv prezentarea de date care nu sunt susținute de probe, de informații confidențiale aflate în timpul desfășurării profesiei și activitățile de denigrare a instituției Poliției sau a personalului nu poate fi justificată nici de calitatea de reprezentant sindical, nici de cea de avertizor.
Toate aceste acte aduc atingere imaginii Poliției, motiv pentru care conducerea IGPR le cere șefilor de unități mai multe măsuri.
Replica sindicatelor: începe o vânătoare de vrăjitoare
Liderii sindicali de la „Diamantul” și „Europol” spun pentru Europa Liberă că atât ei, cât și unii membri ai sindicatelor se simt vizați de prevederile din documentul intern al Poliției.
„Conducerea poliției este pe cale să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare”, spune liderul sindicatului „Diamantul”, Vitalie Josanu. Susține că referirile la calitatea de lider de sindicat nu aveau ce căuta în document, întrucât chiar și în privința funcționarilor cu statut special, cum sunt polițiștii, drepturile sindicale sunt protejate de Legea dialogului social.
Potrivit legii, subliniază el, sunt interzise „orice măsuri care aduc prejudicii membrilor organizațiilor sindicale pentru motive care privesc apartenența la sindicat sau activitatea sindicală”, iar persoanele alese în organele de conducere ale sindicatelor beneficiază de protecție în baza legii.
Unele îngrădiri, precum nedivulgarea unor informații clasificate sau nepublice, sunt legitime, spune Josanu.
Liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, spune că referirile la opinii politice sunt greu de argumentat.
Conducerea Poliției Române este în fapt una politică, funcția de inspector general fiind una de demnitate publică. Numirea se face de către ministrul Afacerilor Interne, decizia fiind semnată de premierul României.
Șeful Poliției Române este astfel „un om politic”, subliniază Andreica.
Conducerea Poliției Române s-ar folosi de contextul creat de cazul polițistului Valer Kovacs pentru a „condiționa, descuraja, intimida orice polițist care vorbește despre neregulile din sistem.”
Totodată, mai spune Andreica, documentul „golește de conținut” rolul avertizorilor în interes public, deși legea îi protejează.
El a menționat că, în prezent, este suspendat din activitatea efectivă de polițist, întrucât ocupă funcție eligibilă în conducerea unui sindicat, dar că „dacă aș fi în activitate, cred că ar fi trebuit să mă dea afară cam o dată pe săptămână, având în vedere neregulile pe care noi le sesizăm, nereguli care s-au confirmat sub diferite forme de-a lungul timpului.”
Sindicatul Europol a semnalat frecvent probleme din sistem – de la cele existente la Academia de Poliție, deficitul de personal sau calitatea slabă a materialului noilor uniforme de serviciu ale polițiștilor.
Semnalarea acestor probleme va putea fi ușor interpretată ca prejudiciu de imagine, spune el.
Vitalie Josanu, liderul Sindicatului „Diamantul”, spune și el că statisticile și datele prezentate de sindicat, prin postări pe propriu site sau apariții în presă, rezumă probleme cunoscute sau semnalate inițial în sistem, dar la care conducerea Poliției nu a găsit soluții.
„Atunci când vorbești despre funcții de conducere ocupate prin influență politică sau de contracte de milioane de euro care sunt gestionate prost în defavoarea instituției, pot crea un prejudiciu de imagine”, spune el.
Astfel de cazuri vor putea fi interpretate ca abateri disciplinare ce pot duce chiar la destituire.
„În cazul majorității colegilor care au fost dați afară abuziv, după ce au fost repuși în funcție, nimeni din cei răspunzători pentru abuzul inițial nu a mai răspuns.”
Liderul Sindicatului „Europol” a mai evidențiat faptul că limbajul din document dă de înțeles că există zeci, sute de polițiști care ar fi comis abateri precum cele descrise și care „până acum nu au fost sancționați.”
„Este fals, sistemul disciplinar a funcționat și până acum”, spune Andreica. El susține că documentul generalizează mult prea mult – inclusiv în privința „creatorilor de conținut” – creând confuzie.
Chiar dacă nu este un ordin de ministru, documentul intern al Poliției riscă să intimideze și să ascundă problemele reale din sistem, conchide Andreica.
„Când am reacționat public am scos la lumină problemele pe care nu le-am putut rezolva sau asupra cărora instituțiile Poliței Române nu au reacționat”, punctează el.
APADOR CH: Nu orice este avertizare în interes public
Directorul executiv al organizației APADOR CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki), Georgiana Gheorghe, spune pentru Europa Liberă că atât polițiștii, cât și ceilalți angajați din sistemul public trebuie să înțeleagă în primul rând ce anume reprezintă avertizarea în interes public.
De aceea, organizația insistă ca Poliția Română să îi transmită care e procedura pe care o aplică cu privire la Legea avertizorilor, intrată în vigoare în 2022.
Reprezentanții Poliției invocă însă faptul că procedura se adresează doar polițiștilor, funcționari cu statut special și nu intră în sfera informațiilor de interes public general.
„Considerăm că polițiștii ar trebui să cunoască această procedură, pentru a ști care e diferența între avertizarea în interes public – când ești exceptat de la cercetarea disciplinară – și situațiile în care prejudiciezi imaginea instituției, de dragul de a o prejudicia și atunci nu poți să scapi de această cercetare.”
APADOR CH menționează că „vânătoarea” de care se tem organizațiile sindicale a existat și în trecut.
Au existat cazuri în care conducerea Poliției a invocat abuziv articolul din Statutul polițistului cu privire la comportarea necorespunzătoare „în serviciu, familie sau în societate”.
De asemenea, articolul privind prestigiului instituției „a fost folosit chiar și împotriva acelor polițiști care au dezvăluiri în interes public, bazate pe fapte, nu doar așa, de dragul de a prejudicia imaginea instituției.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
