Linkuri accesibilitate

Prăbușirea lui Ponta în 70 de zile


Victor Ponta a avut mai multe reușite în 2019, dar finalul anului îl prinde într-o situație delicată, când se confruntă cu o criză în ProRomânia.

Victor Ponta a încercat în ultimele luni să își creeze imaginea liderului care face jocurile în politică, dar imaginea sa a avut de suferit. Negocierile purtate de acesta au avut succes doar pe termen scurt și au provocat o sciziune în interiorul ProRomânia.

Prăbușirea lui Ponta s-a realizat în 70 de zile, din 26 august, momentul ruperii coaliției de guvernare, până pe 4 noiembrie, votarea noului Cabinet.

Victor Ponta și-a supraevaluat forțele după dărâmarea Cabinetul Dăncilă și a cerut funcții în guvernul Orban, dar și poziția de comisar european pentru ProRomânia. O negociere cu multe condiții, în care s-a lovit de refuzul premierului desemnat. PNL nu a dorit să își înceapă aventura guvernamentală cedând în fața unui șantaj din partea lui Victor Ponta, potrivit celor care au participat la negocieri.

În toate declarațiile publice, fostul premier era convins că fără voturile celor de la ProRomânia nu se va putea realiza cvorumul de ședință pentru învestirea guvernului Orban. Planul lui Victor Ponta, descris de colegii de partid, era ca împreună cu PSD să blocheze cât mai mult instalarea unui nou guvern pentru ca să îi fie acceptate condițiile puse. Ponta nu abandonase ideea impunerii unor nume la Palatul Victoria, se dorea un jucător de anvergură în acest final de an. Situația era cunoscută și în PSD, care a insistat pe strategia boicotului la votul din plen.

Pentru a-și atinge obiectivul, Ponta și-a schimbat radical și discursul în interiorul partidului. A anunțat pe Facebook că nu mai tolerează actele de indisciplină și că cine se prezintă la vot va pleca din ProRomânia. Mesajul a generat o revoltă în partid, tabăra Tudose-Constantin acuzându-l că face jocurile de unul singur, fără să țină cont și de poziția celorlalți.

Căderea lui Victor Ponta

Ce nu a luat în calcul Victor Ponta a fost faptul că PNL va începe negocierea la bucată cu parlamentarii ProRomânia. Potrivit unor sondaje interne, partidul se afla oricum în scădere, aflându-se în jurul a 6%.

Ludovic Orban a discutat direct cu Daniel Constantin și Sorin Câmpeanu, peste capul președintelui ProRomânia, care a rămas în ofsaid.

Fisura de la începutul lunii august, când s-a certat cu Mihai Tudose și Daniel Constantin pentru alianța politică cu ALDE, s-a transformat într-o falie în ProRomânia.

Mihai Tudose și Daniel Constantin au contestat această poziționare a lui Victor Ponta față de viitorul guvern, cerând ca parlamentarii ProRomânia să voteze Cabinetul Orban. Gruparea venită din ALDE în ProRomânia, formată din Daniel Constantin, Sorin Cîmpeanu, Mircea Banias, Damian Florea, a început negocierile individuale cu cei de de la PNL.

Ponta a aflat de aceste discuții și i-a amenințat încă de duminică că îi va exclude din partid. Mihai Tudose a fost exclus de pe grupul de Whatsapp, tot duminică, după ce i-a spus lui Ponta că merge pe o linie greșită. O ultimă discuție avută de Victor Ponta cu Daniel Constantin a avut loc cu câteva minute înainte de votul de luni din plen, când cei doi s-au certat, aflându-se pe poziții total diferite. După ce a închis telefonul cu liderul ProRomânia, Daniel Constantin a anunțat că el și alți șase parlamentari vor vota noul guvern.

Surse politice susțin că sunt șanse foarte mari ca această grupare din jurul lui Daniel Constantin să se regăsească în PNL în viitorul apropiat, lucru discutat în negocierile purtate pentru susținerea guvernului Orban. Pe de altă parte, există o rezistență serioasă în interiorul PNL față de un astfel de scenariu.

A doua opțiune o reprezintă formarea unui nou partid, dar varianta este considerată prea riscantă.

Votul din Parlament de la învestirea Cabinetului Orban a arătat cât de importantă a fost această breșă în deblocarea situației politice: noul guvern a obținut 240 de voturi și avea nevoie de 233.

Sancțiuni ca în PSD

Singura soluție care i-a rămas lui Ponta a fost să îi sancționeze rapid pe cei care nu l-au ascultat. Biroul Executiv al ProRomânia a fost convocat fără ca Daniel Constantin sau Sorin Cîmpeanu, membri în acest for, să fie convocați. Victor Ponta, Ioan Mocioalcă și Nicolae Bănicioiu au decis sancționarea a șapte persoane, niciuna nefiind invitată la ședință. Victor Ponta le-a transmis acestora să își dea demisia de onoare din partid pentru a nu alimenta și mai mult scandalul.

Primul care a anunțat că va face acest gest este chiar aliatul său din perioada USL și fondatorul ProRomânia, Daniel Constantin. Mihai Tudose, deși nu a fost sancționat, a spus că nu poate rămâne în partid alături de Ponta și i-a cerut acestuia demisia.

Scandalul din ProRomânia aduce aminte de excluderile repetate ale lui Mircea Geoană din PSD, la capătul unor eșecuri politice ale lui Victor Ponta. După pierderea alegerilor prezidențiale din 2014, Victor Ponta a decis excluderea din PSD a lui Mircea Geoană pe motivul că acesta a negociat cu PNL.

Omul care face jocurile la moțiune

Ponta părea că deține controlul după votul din Parlament, la moțiunea de cenzură din 10 octombrie, pe care l-a prezentat drept o victorie personală și un obiectiv de maximă importanță, scopul său fiind slăbirea PSD. În luna septembrie a racolat mai mulți parlamentari social-democrați, mărind constant forța grupului său parlamentar. Chiar în ziua votului pentru moțiunea de cenzură, a reușit să îl convingă pe președintele TSD, Gabriel Petrea, să-și trădeze partidului pentru a i se alătura.

Voturile celor 32 de parlamentari ProRomânia au avut o contribuție determinantă la succesul moțiunii de cenzură. Ponta a pozat în acel moment în conducătorul partidului, fără care nu se poate realiza viitoarea majoritate parlamentară pentru învestirea viitorului Cabinet.

Plecând de la acest succes de etapă, Ponta a evaluat incorect șansele sale în timpul negocierilor cu PNL.

Scor bun la europarlamentare, eșec la negocierile cu Renew Europe

Anul 2019 a arătat că forța de negociere a lui Victor Ponta este una limitată, deși el a dorit să pară că deține controlul. Dacă finalul anului îl prinde pe Victor Ponta într-un moment dificil, la mijlocul anului soarta părea că îi surâde din nou liderului ProRomânia, care părea să fie o alternativă la prăbușirea PSD în epoca Dragnea.

Scorul bun de la alegerile europarlamentare a fost primul pas pentru revenirea lui Victor Ponta pe prima scenă, la aproape 4 ani de la plecarea sa din fruntea Guvernului după tragicul eveniment din clubul Colectiv. Liderul ProRomânia a vorbit deschis despre formarea unui guvern de uniune națională din care partidul său să facă parte. El a încercat în mai multe rânduri să aducă ProRomânia la Palatul Victoria, dar a eșuat.

Primul moment în politica de negocieri purtată de Victor Ponta a fost după 26 mai. Acesta a încercat să își ducă partidul în noul grup din Parlamentul European – Renew Europe. Ponta miza pe o nouă față pentru partidul său, una europeană, aflată în contradicție cu cea a unui PSD abia ieșit din mandatul lui Liviu Dragnea.

Negocierile de la Bruxelles cu Dan Barna și Dacian Cioloș au fost însă un eșec total, liderii Alianței USR PLUS refuzând orice colaborare cu Victor Ponta. În aceste condiții, europarlamentarii ProRomânia au fost redirecționati spre grupul socialiștilor. Ruptura de la Bruxelles avea să se vadă în țară în relaționarea cu USR.

Colaborare blocată cu PSD

Miza lui Victor Ponta a fost intrarea la guvernare, de unde putea să aibă o influență asupra deciziilor majore. Alegerea unui nou președinte la PSD, la Congresul de la sfârșitul lunii iunie, a deschis discuțiile despre cooptarea ProRomânia la guvernare. Viorica Dăncilă a recunoscut public în luna august că i-a oferit posturi în Guvern pentru reprezentanții ProRomânia. Ponta a ridicat miza și a cerut ca PSD și ALDE să susțină candidatura lui Mircea Diaconu la prezidențiale.

În paralel, Victor Ponta purta negocieri cu Călin Popescu Tăriceanu pentru formarea unei alianțe electorale și politice. Scopul era susținerea unui candidat la prezidențiale, dar și participarea pe liste comune la alegerile locale și parlamentare.

Viorica Dăncilă s-a temut că planul lui Victor Ponta este să-i fure partidul. A mers în Comitetul Executiv al PSD și a obținut sprijinul liderilor de organizații să nu fie încheiată nici o colaborare cu ProRomânia. Decizia a fost confirmată în mai multe ședințe ale PSD, de fiecare dată blocându-se orice negociere cu ProRomânia și Victor Ponta. Se încheia astfel prima tentativă a lui Ponta de a reveni și la Palatul Victoria.

Rol determinant în criza guvernamentală

Refuzat de PSD, Victor Ponta a reușit să îl convingă pe Călin Popescu Tăriceanu să scoată ALDE de la guvernare, declanșând astfel criza guvernamentală. Pe 26 august, Delegația Permanentă a ALDE decidea părăsirea Coaliție de guvernare, o hotărâre care îl ajuta pe Victor Ponta.

Calculele liderului ProRomânia vizau atragerea parlamentarilor PSD spre partidul său, sub promisiunea că aceștia vor primi locuri pe liste la viitoarele alegeri parlamentare. PSD scăzuse de la 46% în 2016 spre 20%, iar mulți aleși se gândeau la varianta pentru 2020. Mulți social-democrați nu doreau să facă parte dintr-un partid de opoziție, cu perspective reduse pentru alegerile de anul viitor.

Prima fisură în ProRomânia

În timpul negocierilor cu ALDE, de la începutul lunii august, a apărut însă prima fisură în interiorul ProRomânia. Mihai Tudose și Daniel Constantin au dat primele semne că nu acceptă deciziile luate de Victor Ponta, fără consultarea lor. Criticile publice ale acestora față de încheierea unei alianțe politice cu ALDE l-au pus pe Ponta într-o situație dificilă, subiectul fiind închis cu încheierea unei alianțe electorale pentru susținerea lui Mircea Diaconu.

Sciziunea din partid exista însă și urma să se vadă peste alte două luni în momentul negocierilor pentru guvernul Orban. Fisura urma să aibă consecințe pe termen lung, deoarece relația lui Victor Ponta cu Daniel Constantin s-a răcit din acel moment.

Planuri spulberate pentru Victor Ponta

Planul lui Victor Ponta s-a spulberat în doar două luni, între septembrie și noiembrie. Dacă la începutul lunii septembrie, spera să aibă în Parlament aproape 70 de voturi împreună cu cei din ALDE, să-i trimită pe social democrați în Opoziție și să provoace o schimbare de leadership în PSD, strategia sa s-a lovit de forța celor două blocuri mari din Parlament.

PSD a destructurat ALDE cu ocazia moțiunii de cenzură, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu rămânând fără grupuri parlamentare în Senat și în Camera Deputaților.

PNL a rupt din ProRomânia la votul de învestitură. În loc să aibă 70 de parlamentari, ProRomânia și ALDE sunt la jumătate din numărul propus. Pro România a rămas cu 25 de aleși. Colaborarea ALDE cu ProRomânia a încetat și ea, rămânând doar alianța electorală pentru Mircea Diaconu, iar principala misiune a lui Victor Ponta e să scoată partidul din această izolare.

Certurile interne din ProRomânia au dus la scăderea partidului în sondaje, acesta fiind undeva la limita pragului electoral. Bătălia cea mai importantă a lui Victor Ponta în 2020 rămâne ca partidul său să depășească cele 5% necesare supraviețuirii în politica mare. Obiectivul personal al lui Ponta rămâne 2024, candidatura la prezidențiale.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG