„Această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această tranzacţie în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, este menționat în comunicatul autorității de concurență.
Eximbank, care are ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Finanțelor, urmează să achiziționeze 99,28% din capitalul social al Băncii Românești, deținută de grupul elen National Bank of Greece.
Pentru ca integrarea Băncii Românești să aibă loc, cuvântul care va cântări cel mai greu va fi cel al Băncii Naționale a României.
Iar în cazul Băncii Românești există un precedent. În decembrie 2017, Consiliul Concurenței a dat aviz favorabil tranzacției prin care divizia locală a grupului ungar OTP urma să prea Banca Românească, după aproximativ o lună de analiză. Trei luni mai târziu, în martie 2018, BNR a dat aviz negativ acestei preluări, fără prea multe explicații și prin urmare vânzarea a picat.
Dacă tranzacția ar primi avizul Băncii Centrale, această achiziție prin care o bancă românească de stat cumpărară o instituție financiară privată ar fi o premieră.
Prin achiziționarea Băncii Românești de la Național Bank of Greece, banca de stat Eximbank, care până acum se adresa preponderent companiilor, va deveni o bancă „universală”, deși nu are niciun pic de expertiză pe zona de clienți de retail – persoane fizice, mai cu seamă.
În acest sens, au fost propuse unele modificări legislative, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat marți pe site-ul Ministerului de Finanțe. Printre acestea, este prevăzut ca structura de conducere a Eximbank să fie modificată în sensul în care banca va fi condusă de un consiliu de administrație, format din șapte membri. De asemenea, președintele executiv al Eximbank nu poate deține poziția de președinte al consiliului de administrație.
În nota de fundamentare mai este menționat faptul că fuziunea Eximbank cu „alte instituții de credit” reprezintă o „oportunitate ce conferă avantaje strategice substanțiale, atât din perspectiva diversificării surselor de finanțare ale Eximbank cât și din perspectiva creșterii accesului populației la produse financiar bancare specializate”.
Economiștii consultați de Europa Liberă explicau, la vremea respectivă, că această achiziție este „ca nuca în perete” pentru că cele două instituții financiare se adresează unor segmente de clienți diferite, iar statul român mai deține o bancă cu tradiție în zona de clienți persoane fizice, CEC Bank.
Dacă achiziția va primi undă verde, Eximbank va intra în Top 10 bănci din România și împreună cu CEC Bank ar avea circa 10% din sistemul bancar autohton din punct de vedere al activelor.
Banca Românească, scurt istoric
Banca Românească a fost înființată în 1992, ca o bancă comercială universală, cu capital privat.
În 1999, Fondul Româno-American de Investiții devine acționar majoritar, iar în 2003 are loc o nouă schimbare în structura băncii, iar National Bank of Greece preia pachetul majoritar.
Potrivit situației financiare, banca a închis anul 2018, cu un profit de 37,5 milioane de lei, echivalentul a circa opt milioane de euro, de două ori mai mare decât cel înregistrat în 2017.
Activitatea băncii se concentrează mai mult pe operațiuni bancare cu persoane fizice și juridice din România. Cu sediul central în București, banca avea în 2018, 106 sucursale și puțin peste o mie de angajați.
Facebook Forum