Kiev, Ucraina – Pe 16 ianuarie, un post de știri puțin cunoscut numit The People's Truth (Adevărul Poporului) a postat înregistrări ale convorbirilor telefonice private între mai mulți ucraineni care discutau despre cumpărarea de droguri precum marijuana, amfetamină și metamfetamină.
Înregistrările erau însoțite de imagini ale camerelor de supraveghere care îi arătau pe aceeași oameni în timp ce ar fi consumat narcoticele la o casă de vacanță.
Oamenii din imagini au lucrat cu toții ca operatori pentru Bihus.Info, un serviciu de știri de investigație independent cu sediul la Kiev, care a produs unele dintre cele mai puternice reportaje despre corupție în rândul elitei ucrainene din ultimul deceniu.
Videoclipul încărcat pe pagina de YouTube a postului „The People's Truth”, cu titlul înșelător „Cealaltă față a Bihus.Info”, era în mod clar menit să discrediteze presa de știri și pe jurnaliștii ucraineni.
Cu două zile înainte de acest eveniment, bărbați neidentificați au încercat să pătrundă cu forța în casa lui Iurii Nicolov, redactor-șef la publicația Banii Noștri, un site de știri online cunoscut pentru investigațiile sale despre cheltuielile guvernamentale.
Aceștia i-au cerut lui Nicolov să se înroleze în armată pentru a lupta împotriva invaziei rusești.
Incidentele sunt cele mai recente dintr-o serie de campanii care-i vizează pe jurnaliştii ucraineni, stârnind îngrijorări cu privire la o problemă sistemică.
Asaltul asupra presei ucrainene este dat de pe conturi anonime create pe site-urile de socializare, cum ar fi Telegram, ceea ce face dificil identificarea făptuitorului.
Presa și grupurile de supraveghere suspectează implicarea guvernului, inclusiv din partea administrației președintelui Volodimir Zelenski.
Daria Zarivna, consilier principal al șefului de cabinet al președinției, Andrei Iermak, a respins orice legătură cu paginile anonime de pe Telegram.
Cele două incidente vin într-un moment critic pentru Zelenski, care încearcă să convingă Statele Unite și Europa să mențină fluxul de ajutor militar și financiar, în timp ce Ucraina încearcă să rețină forțele rusești invadatoare și să le alunge din țară.
Volodimir Zelenski a susținut în mod repetat la Washington, Bruxelles și în alte capitale occidentale că națiunea sa se află în prima linie a luptei dintre democrație și autoritarism.
Un pachet de cheltuieli care include aproximativ 61 de miliarde de dolari în ajutor militar pentru Ucraina a fost blocat în Congresul SUA timp de trei luni.
Unii parlamentari republicani din Camera Reprezentanților au evidențiat preocupări cu privire la corupție și starea democrației ucrainene.
„Noi, ca stat, apărăm democrația, apărăm valorile. Suntem ca un David democratic care luptă împotriva diabolicului totalitar rus Goliat. Totuși, avem astfel de lucruri care se întâmplă aici, care contrazic valorile pe care le susținem”, a declarat Oxana Romaniuc, directoare a Institutului de informații de la Kiev, pentru RFE/R.
Denys Bihus, fondatorul Bihus.Info, a spus că o analiză a videoclipurilor și a apelurilor telefonice postate de pagina Adevărul Poporului arată că angajații săi au fost supravegheați de cel puțin 30 de persoane timp de câteva luni, dacă nu mai mult.
El a spus că cineva a instalat camera de supraveghere în încăpere cu o zi înainte ca angajații săi să sosească la casa de vacanță pentru o petrecere a companiei.
Bihus bănuiește că serviciile de informații ale Ucrainei se află în spatele supravegherii. Oamenii legii au deschis o anchetă cu privire la incident.
Nikolov a acuzat, de asemenea, statul că se află în spatele vizitei intimidante la apartamentul său, numind-o „răspunsul guvernului la criticile [mele] la adresa președintelui”.
El este autorul dezvăluirii din 2023 despre achiziția făcută de Ministerul Apărării, care a cumpărat la prețuri umflate ouă pentru soldați.
Scandalul de corupție a ridicat noi semne de întrebare cu privire la modul în care a fost cheltuit ajutorul occidental și l-a determinat pe Zelenski să demită mai mulți oficiali de rang înalt.
„Acțiuni ilegale”
Interceptarea și supravegherea angajaților Bihus reprezintă „acțiuni cu siguranță ilegale” a declarat pentru RFE/RL Iaroslav Iurșîsîn, deputat al partidului de opoziție Holos, un partid liberal și proeuropean.
El este președintele comisiei pentru libertatea de exprimare din parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, și a cerut o anchetă.
Mediarukh, sau Mediamovement, o organizație formată din jurnaliști și experți în mass-media, a numit evenimentele „o încălcare clară a dreptului jurnaliștilor la intimitate” și a spus că subminează eforturile democratice ale Ucrainei.
Volodimir Zelenski a spus în comentariul său de săptămâna trecută că presiunea asupra jurnaliştilor este „inacceptabilă”.
Cu câteva ore în urmă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că a deschis o anchetă cu privire la acțiunile care au vizat Bihus.Info.
Dar tot mai mulți jurnaliști, analiști și susținători ai presei independente cer acțiuni mai multe și mai ferme.
Oxana Romaniuc, directoare a Institutului de informații de la Kiev, i-a cerut lui Zelenski să supravegheze personal ancheta asupra incidentelor.
De zeci de ani, criticii guvernamentali au spus că sistemul de justiție al Ucrainei nu funcționează atunci când este vorba de investigarea și urmărirea penală a presupuselor fapte penale comise de puternicii zilei.
În declarația sa din 17 octombrie, Mediarukh a menționat că și alte puncte de vânzare, inclusiv Ukrainska Pravda, NV, Tsenzor, Vavilon și Liga.net, s-au confruntat recent cu presiuni.
În unele din aceste cazuri au avut loc inclusiv atacuri personale asupra jurnaliștilor prin intermediul canalelor Telegram anonime despre care experţii mass-media ucraineni spun că au legătură cu administraţia prezidenţială.
Adevărul Poporului, care a publicat informațiile compromițătoare despre Bihus.Info, pare a fi o pagină falsă, potrivit experților, iar biografiile redacției par inventate. Până acum câteva luni nu era nimic publicat pe pagina de YouTube a publicației, deschisă în urmă cu cinci ani.
Romaniuc a declarat pentru RFE/RL că atacurile media par să fie sistemice. Ea a spus că situația amintește de perioada președintelui prorus Viktor Ianukovici, când mulți reporteri au fost supuși presiunilor în timpul protestelor Euromaidan din 2013-2014, care au dus la înlăturarea sa.
Nikita Poturaiev, președintele comisiei parlamentare pentru politică umanitară și informațională și membru al partidului Servitorul Poporului al lui Zelenski, a fost de acord cu această evaluare.
„Acest lucru nu s-a întâmplat în țară de mult timp. Acest lucru nu s-a întâmplat de pe vremea lui Ianukovici", a declarat el pentru RFE/RL.
Independența presei
Îngrijorările privind libertatea presei în regimul Zelenski au existat cu mult înainte de valul actual recent de campanii împotriva jurnaliștilor. Zelenski era, înainte de a ajunge președinte, un actor de divertisment care deţinea o companie de producţie de televiziune de succes.
De când și-a anunțat candidatura la președinție la televiziunea națională pe 31 decembrie 2018, Zelenski a păstrat distanța față de instituțiile de presă ucrainene proeminente, preferând să-și transmită mesajul adresat publicului prin intermediul rețelelor sociale.
El ține rareori conferințe de presă cu reporterii locali. Devine combativ atunci când i se pun întrebări grele la astfel de evenimente.
La câteva zile după ce jurnalistul Iurii Butusov a avut o ceartă aprinsă cu Zelenski la conferința de presă din 2021, forțele de ordine au deschis o anchetă asupra uneia dintre postările lui Butusov pe rețelele de socializare. Butusov a încadrat demersul la represalii, ceea ce autoritățile au contestat.
Zelenski a avut conflicte și cu magnații ale căror posturi de televiziune au criticat conducerea sa.
În 2021, pe măsură ce ratingurile sale au scăzut, Zelenski a închis trei posturi de televiziune despre care se credea că sunt deținute de Viktor Medvedciuk, un prieten și asociat al președintelui rus Vladimir Putin, care a fost ulterior reținut sub suspiciunea de trădare și trimis în Rusia într-un schimb de prizonieri.
Posturile care l-au atacat pe Zelenski au fost acuzate că sunt purtători de cuvânt ai Moscovei.
Peste câteva luni, Zelenski a promovat în parlament un proiect de lege controversat care ar putea forța câțiva miliardari care controlează presa din Ucraina să-și vândă activele dacă doresc să participe la viața politică.
În timp ce dominația magnaților asupra presei naționale a fost deplânsă pe scară largă, mulți experți și-au exprimat îngrijorarea că legea ar putea fi aplicată selectiv.
După invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, administrația prezidențială a folosit legea marțială pentru a câștiga influență asupra activelor cheie ale presei.
Patru posturi de top deținute de magnați au început să coopereze cu două canale deținute de stat pentru a produce conținut non-stop – parțial finanțat de stat și creat cu contribuția guvernului.
Dacă inițial transmisiunile unificate au venit în sprijinul cetățenilor în primele zile ale invaziei rusești, unii experți se tem că se vor transforma într-un instrument de relații publice pentru Zelenski, care ar putea râvni la încă un mandat odată ce războiul se încheie și alegerile vor fi reluate.
Bihus.Info a scris anul trecut că o parte din fondurile guvernamentale pentru programarea TV unificată erau subcontractate unei companii deținute de Kirilo Timoșenko, un fost membru al administrației prezidențiale și al companiei de producție a lui Zelenski.
Cu toate acestea, Ucraina a urcat într-o poziție mai bună în clasamentul din 2023 al libertății presei făcut de Reporteri fără frontiere, trecând pe locul 79 de pe 106.
Având în vedere că televiziunile naționale sunt implicate în principal în distribuirea de programe legate de război, domeniul jurnalismului de investigație din Ucraina a fost în mare parte lăsat în seama unor publicații ca Bihus și Banii Noștri, ceea ce face ca supraviețuirea lor să fie critică pentru progresul națiunii în ceea ce privește lupta împotriva corupției și întărirea democrației.
