Rusia se așteaptă ca presiunea sancțiunilor să crească. Neagă că aproximativ 700.000 de persoane ar fi părăsit țara
Presiunea resimțită de economia Rusiei ca urmare a sancțiunilor impuse de țările vestice va crește în perioada următoare, a declarat președintele Vladimir Putin.
„Situația e stabilă, în general, dar în același timp, e bine de știu că presiunea sancțiunilor aplicate Rusiei nu va face decât să crească”, a declarat joi acesta, citat de Reuters.
Rusia s-a confruntat cu sancțiuni fără precedent din partea Vestului, după invazia din 24 februarie, însă afectarea, indicată de cifrele oficiale ale administrației ruse - o scădere a PIB-ului de maxim 3% - nu a fost atât de puternică pe cât estimau unii analiști vestici - până la 15%.
Pe de altă parte, oficialii ruși nu au confirmat informațiile potrivit cărora aproximativ 700.000 de cetățeni ruși ar fi părăsit țara după anunțul lui Vladimir Putin de mobilizare parțială în forțele armate, din 21 septembrie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat joi că nu deține cifrele exacte pe această temă.
Peskov: Rusia nu va fi invitată la investigarea scurgerilor de gaze de la Nord Stream
Rusia ar fi fost informată pe canale diplomatice că nu va fi invitată la derularea investigațiilor legate de scurgerea recentă de gaze de la gazoductele Nord Stream 1 și 2, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, citat de Reuters.
Într-o conferință de presă organizată la Moscova, el a adăugat că fără participarea Rusiei la investigații, acestea nu pot fi obiective. Tot joi, într-un alt context, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a spus că Rusia va insista pentru o investigație exhaustivă și obiectivă.
Pe de altă parte, ministrul Apărării din Suedia, Peter Hultqvist, a declarat anterior că atât aici cât și în Danemarca au loc anchete specifice sistemelor judiciare din cele două țări, în care, ca regulă generală, nu sunt implicate alte state, conform sursei citate.
De altfel, reprezentanții operatorului gazoductelor nu au putut inspecta inițial zona, din cauza restricțiilor impuse de cele două țări.
Trei scurgeri au fost raportate recent la rețeaua de gazoducte Nord Stream, 1 și 2, în apropierea Suediei și Danemarcei. Specialiștii din cele două state au susținut că scurgerile de gaz au fost însoțite și de explozii puternice, scurgerile fiind constate pe zone cu diametre între 200 și 1.000 de metri.
Comisia Europeană și NATO au descris situația una de sabotaj, fără a nominaliza însă Rusia, pe fondul mișcărilor strategice cu privire la sistarea alimentării cu gaze naturale, dar și a prezenței anterioare, în regiunea Mării Baltice, respectiv a zonei lângă care s-au produs scurgerile de gaze, ale unor drone neidentificate, respectiv a unui submarin și a unei nave rusești.
Zelenski: Rapoartele și planurile militare aprobate vor fi pe placul ucrainenilor, nu și îi vor supăra pe ocupanți
Rapoartele militare dar și noile planuri adoptate împreună cu Statul Major ucrainean „îi vor mulțumi pe ucraineni și le vor crea în schimb supărări ocupanților ruși”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în discursul său din noaptea de miercuri spre joi.
El a precizat că nu poate dezvălui detalii ale acestor planuri, însă a ținut să sublinieze meritele grupului strategic „Oleksandriya” pentru reușitele ofensivei din ultima perioadă, dar și pentru pregătirea și planificarea acțiunilor militare din regiunea Herson.
Într- singură zi, „în regiunea Herson, așezări precum Novovoskresenske, Novohryhorivka and Petropavlivka au fost eliberate de falsul referendum și stabilizate”.
Într-un discurs anterior, Volodimir Zelenski subliniase că în decurs de o săptămână trupele ucrainene au reușit să preia din nou controlul în zeci de localități din estul, nord-estul și sudul țării.
El s-a adresat în discursul de miercuri și „ocupanților”, cărora le-a transmis că „după 224 de zile de război, va trebui să explicați societății voastre de ce e nevoie de toate acestea: de acest război, de falsa mobilizare și auto-prăbușirea planurilor tuturor oamenilor voștri”.
Ambasadorul Rusiei la București, convocat la MAE. România a condamnat din nou „anexarea ilegală” a celor patru regiuni ucrainene
Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat luni la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ocazie cu care România și-a reiterat poziția de condamnare a „anexării” a patru regiuni ucrainene, considerată ilegală. Întâlnirea, între secretarul de stat Iulian Fota și ambasadorul rus, a fost confirmată de Minister pentru Digi 24.
Ministerul a afirmat poziția României, încă din 30 septembrie, după anunțul președintelui rus Vladimir Putin, cu privire la semnarea tratatelor de anexare a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie din Ucraina.
„România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis ministerul vineri.
De asemenea, Administrația Prezidențială a anunțat duminică faptul că președintele Klaus Iohannis a semnat alături de alți opt șefi de stat din centrul și estul Europei o declarație comună în care aceștia și-au reafirmat susținerea pentru Ucraina.
„Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, au transmis aceștia.