Informații actualizate legate de atacul rusesc de miercuri noapte: o persoană a murit, alte șapte au fost rănite
O persoană a murit în urma atacului cu rachete al armatei ruse, produs miercuri noapte în orașul Zaporojie, a transmis guvernatorul regiunii din sudul Ucrainei, Oleksandr Starukh, într-o actualizare a informațiile transmise inițial pe tema atacului.
„Până acum știm de moartea unei femei. Moartea celei de-a doua persoane nu a fost confirmată, fiind salvată de doctori”, a transmis guvernatorul ucrainean, citat de Guardian.
Inițial, acesta anunțase că două persoane și-ar fi pierdut viața în urma unui bombardament cu rachete al armatei ruse asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Zaporojie, din orașul cu același nume din sudul țării.
Șapte persoane au fost rănite, între care un copil de 3 ani, peste 20 de victime fiind în total salvate.
În urmă cu o săptămână, peste 20 de persoane și-au pierdut viața în urma unui atac cu rachetă efectuat de trupe ruse asupra unui convoi civil, potrivit autorităților ucrainene.
Ambasadorul Rusiei la București, convocat la MAE. România a condamnat din nou „anexarea ilegală” a celor patru regiuni ucrainene
Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat luni la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ocazie cu care România și-a reiterat poziția de condamnare a „anexării” a patru regiuni ucrainene, considerată ilegală. Întâlnirea, între secretarul de stat Iulian Fota și ambasadorul rus, a fost confirmată de Minister pentru Digi 24.
Ministerul a afirmat poziția României, încă din 30 septembrie, după anunțul președintelui rus Vladimir Putin, cu privire la semnarea tratatelor de anexare a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie din Ucraina.
„România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis ministerul vineri.
De asemenea, Administrația Prezidențială a anunțat duminică faptul că președintele Klaus Iohannis a semnat alături de alți opt șefi de stat din centrul și estul Europei o declarație comună în care aceștia și-au reafirmat susținerea pentru Ucraina.
„Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, au transmis aceștia.
Zelenski: Rapoartele și planurile militare aprobate vor fi pe placul ucrainenilor, nu și îi vor supăra pe ocupanți
Rapoartele militare dar și noile planuri adoptate împreună cu Statul Major ucrainean „îi vor mulțumi pe ucraineni și le vor crea în schimb supărări ocupanților ruși”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în discursul său din noaptea de miercuri spre joi.
El a precizat că nu poate dezvălui detalii ale acestor planuri, însă a ținut să sublinieze meritele grupului strategic „Oleksandriya” pentru reușitele ofensivei din ultima perioadă, dar și pentru pregătirea și planificarea acțiunilor militare din regiunea Herson.
Într- singură zi, „în regiunea Herson, așezări precum Novovoskresenske, Novohryhorivka and Petropavlivka au fost eliberate de falsul referendum și stabilizate”.
Într-un discurs anterior, Volodimir Zelenski subliniase că în decurs de o săptămână trupele ucrainene au reușit să preia din nou controlul în zeci de localități din estul, nord-estul și sudul țării.
El s-a adresat în discursul de miercuri și „ocupanților”, cărora le-a transmis că „după 224 de zile de război, va trebui să explicați societății voastre de ce e nevoie de toate acestea: de acest război, de falsa mobilizare și auto-prăbușirea planurilor tuturor oamenilor voștri”.
Peskov: Rusia nu va fi invitată la investigarea scurgerilor de gaze de la Nord Stream
Rusia ar fi fost informată pe canale diplomatice că nu va fi invitată la derularea investigațiilor legate de scurgerea recentă de gaze de la gazoductele Nord Stream 1 și 2, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, citat de Reuters.
Într-o conferință de presă organizată la Moscova, el a adăugat că fără participarea Rusiei la investigații, acestea nu pot fi obiective. Tot joi, într-un alt context, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a spus că Rusia va insista pentru o investigație exhaustivă și obiectivă.
Pe de altă parte, ministrul Apărării din Suedia, Peter Hultqvist, a declarat anterior că atât aici cât și în Danemarca au loc anchete specifice sistemelor judiciare din cele două țări, în care, ca regulă generală, nu sunt implicate alte state, conform sursei citate.
De altfel, reprezentanții operatorului gazoductelor nu au putut inspecta inițial zona, din cauza restricțiilor impuse de cele două țări.
Trei scurgeri au fost raportate recent la rețeaua de gazoducte Nord Stream, 1 și 2, în apropierea Suediei și Danemarcei. Specialiștii din cele două state au susținut că scurgerile de gaz au fost însoțite și de explozii puternice, scurgerile fiind constate pe zone cu diametre între 200 și 1.000 de metri.
Comisia Europeană și NATO au descris situația una de sabotaj, fără a nominaliza însă Rusia, pe fondul mișcărilor strategice cu privire la sistarea alimentării cu gaze naturale, dar și a prezenței anterioare, în regiunea Mării Baltice, respectiv a zonei lângă care s-au produs scurgerile de gaze, ale unor drone neidentificate, respectiv a unui submarin și a unei nave rusești.