Ucraina acuză Rusia că utilizează centrala nucleară din Zaporojie „ca pe o fortăreață”
Primarul orașului ucrainean Enerhodar, Dmytro Orlov, a acuzat soldații ruși că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreață din care să tragă, relatează CNN.
„Ocupanții au început să folosească arme grele în apropierea centralei nucleare Zaporojie, în zonele rezidențiale. Această situație a fost observată în ultima săptămână. Ocupanții bombardează coasta opusă a râului, orașul Nikopol”, a declarat Orlov pentru un post de televiziune ucrainean. „Ei știu foarte bine că forțele armate ucrainene nu vor răspunde la aceste atacuri, deoarece acestea pot deteriora centrala nucleară”.
„Prin urmare, ocupanții folosesc centrala nucleară din Zaporojie ca pe o fortăreață”, a adăugat el.
Orlov nu se află în interiorul Enerhodar, deoarece orașul se află sub ocupație rusă încă din primele zile ale războiului, dar spune că rămâne în strânsă comunicare cu locuitorii din interiorul orașului.
„Ocupanții folosesc lucrătorii de la centrala nucleară și localnicii ca ostatici”, a spus el. „Oamenii sunt răpiți cu scopul de a obține bani sau alte beneficii. Oamenii sunt ținuți în subsoluri”.
Avioane de luptă Gripen JAS-39 cehe vor patrula din septembrie spaţiul aerian slovac
Guvernul ceh susţine planurile care vor permite avioanelor de luptă ale Republicii Cehe să apere spaţiul aerian al ţării vecine Slovacia, începând din septembrie, a afirmat miercuri Ministerul Apărării de la Praga, transmite Reuters.
Slovacia a cerut aliaţilor săi din NATO să patruleze spaţiul său aerian după ce a decis să ţină la sol avioanele sale de luptă de tip MiG-29, de fabricaţie rusă, care pot fi trimise în ţara vecină Ucraina pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva invaziei ruse. Bratislava sprijină la rândul ei Kievul cu arme şi alte ajutoare, iar NATO îşi întăreşte prezenţa în Slovacia.
Din septembrie, avioane de luptă Gripen JAS-39 ale armate cehe vor asigura securitatea aeriană a Slovaciei cel puţin până la sfârşitul lui 2023, a precizat miercuri Ministerul ceh al Apărării.
Este de aşteptat ca şi Polonia să contribuie la această misiune, a menţionat ministerul.
Preşedintele Franţei: Rusia este „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale''
Aflat miercuri în Benin în cadrul unui turneu african, preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia că este „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale'' după ce a lansat ''un război teritorial'' în Ucraina, transmite AFP.
„Rusia a lansat o ofensivă contra Ucrainei, este un război teritorial pe care-l credeam dispărut pe pământ european, este un război de început de secol al XX-lea, dacă nu chiar de secol al XIX-lea. O spun pe un continent (Africa) care a suferit imperialismele coloniale'', a afirmat preşedintele Franţei la o conferinţă de presă comună la Cotonou cu omologul său din Benin, Patrice Talon.
Rusia este „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale'' prin decizia ei ''de a invada o ţară vecină pentru a-şi apăra acolo interesele'', consideră preşedintele Franţei.
Conform lui Macron, aflat într-un turneu african în acelaşi timp cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, „Rusia a început un nou tip de război mondial hibrid''.
„Ea a decis că informaţia, energia şi alimentaţia sunt instrumente militare puse în serviciul unui război imperialist continental împotriva Ucrainei'', a argumentat preşedintele francez, adăugând că doreşte ''să califice în termenii cei mai autentici ceea ce se întâmplă astăzi''.
În opinia lui, Rusia este ''una dintre ţările care, cu multă forţă, foloseşte instrumentele de propagandă'', mai ales prin canalele de televiziune Sputnik şi Russia Today, deşi ambele au fost interzise în UE după declanşarea agresiunii ruse contra Ucrainei.
Turcia: Suedia nu a extrădat încă suspecţii pe care îi considerăm terorişti
Suedia nu a extrădat încă suspecţii pe care Turcia îi consideră terorişti, în pofida semnării unui acord de ridicare a dreptului de veto al Ankarei asupra aderării Stockholmului la NATO luna trecută, a declarat, miercuri, ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu, relatează Reuters.
Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, dar s-au confruntat cu opoziţia Turciei, care a acuzat ţările nordice că au impus embargouri asupra armelor Ankarei şi că sprijină grupări pe care Ankara le consideră teroriste.
Cele trei ţări au semnat un acord de ridicare a dreptului de veto al Turciei în schimbul promisiunilor naţiunilor nordice de combatere a terorismului. În schimb, Turcia a avertizat că le va bloca cererile de aderare dacă angajamentele nu vor fi respectate.