Discuția remanierii se poartă de data aceasta sub aspectul algoritmului, ca să nu existe supărare în coaliție. Ar urma să-și piardă funcțiile un ministru de la PSD - cel al Apărării, Vasile Dîncu, unul de la PNL - Sorin Cîmpeanu de la Educație sau Virgil Popescu, ministrul Energiei, care s-a aflat și acum câteva luni pe lista neagră, și unul de la UDMR - Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului.
În tolba reproșurilor care li se aduc acestora s-au adunat multe, desi nici ranițele altor miniști nu sunt chiar goale.
Deocamdată, chestiunea remanierii nu s-a discutat în coaliție, ne-a declarat reprezentantul PSD Alfred Simonis. Și Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, susține că „nu s-a discutat nici în coaliție, nici în PNL despre vreo remaniere”.
Marcel Ciolacu e la fel de sibilinic: „Sunt ferm convins că se va face la un moment dat o remaniere”, dar „în acest moment nu e luată o decizie cu prim-ministrul”.
Neoficial însă, discuțiile sunt multe, ca și nemulțumirile, spun surse din cele două partide.
Schimbarea lui Eduard Novak, semnal pentru UDMR
Cea mai mare nemulțumire ar exista în privința lui Sorin Cîmpeanu, dar presiunea se concentrează asupra lui Eduard Novak, a cărui înlăturare ar trebui să fie un semnal pentru UDMR, care a refuzat să se delimiteze de declarațiile scandaloase făcute la Tușnad de premierul ungar Viktor Orbán.
De fapt, spun surse din PSD pentru Europa Liberă, liderii celor două partide, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au ieșit cu imaginea destul de șifonată din acest incident din cauza reacției întârziate și slabe. Așa că soluția demiterii unui ministru UDMR este considerată și o formulă de a arăta opiniei publice că alianța de la guvernare nu este la mâna UDMR.
Cu toate acestea, liberalii nu sunt mulțumiți și fac presiuni pentru demiterea lui Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, dar PSD nici nu vrea să audă de o asemenea decizie, cu atât mai puțin UDMR.
Oricum, în dreptul lui Novak s-au adunat o serie de bile negre care ar putea constitui motive pentru o demitere. A participat alături de Kelemen Hunor, Cseke Attila, Tanczos Barna la conferințele organizate în cele cinci zile ale Școlii de Vară de la Tușnad, unde Viktor Orban a rostit controversatul discurs. A aplaudat cot la cot cu ceilalți colegi.
A produs rumoare printr-un ordin prin care toate echipele sunt obligate să aibă minimum 40% dintre jucători cetățeni români, decizie care afectează multe echipe de fotbal, baschet sau volei care au făcut deja contractele pentru anul următor.
Nu a știut sau nu a vrut să cânte imul României într-o emisiune TV și i-a spus Anei Maria Popescu, medaliată cu argint la Jocurile Olompice de la Tokio de anul trecut, că n-ar fi reuşit să câştige aurul nici dacă ar fi avut încă 5 milioane de lei la dispoziţie. Olimpica s-a plâns de slaba susţinere financiară de care are parte Federaţia Română de Scrimă din partea statului.
Gafele lui Vasile Dîncu, motiv de nemulțumire la nivel înalt
Vasile Dâncu nu ar mai fi agreat de PNL și chiar și președintele a fost agasat de diversele greșeli făcute de acesta. În primul rând ar fi vorba de declarația că Marea Neagră este blocată din cauza minelor. Ba chiar „câmpuri de mine sunt desprinse din zona litoralului”, a spus ministrul, sugerând că din cauza aceasta nu pot ajunge navele ucrainene în portul Constanța.
Președintele Iohannis l-a contrazis, spunând că această afirmație este o „exagerare”. „Să spunem că Marea Neagră este blocată mi se pare deocamdată o exagerare. Pericolul minelor în Marea Neagră există şi partea nordică a Mării Negre aferentă Ucrainei este blocată, dar Portul Constanţa nu este blocat şi vom avea grijă să nu fie blocat”.
Vasile Dîncu a deranjat și prin faptul că ministerul a atribuit contractul de modernizare a bazei de la Kogălniceanu unui consorțiu din care face parte și compania Strabag, la care indirect este acționar oligarhul rus Oleg Deripaska.
Surse liberale spun pentru Europa Liberă că din aceste motive, dar și din alte cauze, relațiile dintre premierul Nicolae Ciucă și Vasile Dîncu nu sunt dintre cele mai mirifice.
Dar nemulțumirile liberale sau chiar cele ale premierului nu sunt însă suficiente, pentru că eventuala schimbare a lui Vasile Dîncu este problema PSD, iar apoi este obligatorie o discuție în coaliție. Care nu a avut loc.
Ministrul Cîmpeanu l-ar fi agasat și pe președintele Iohannis
În privința ministrului Cîmpeanu, nemulțumirile sunt legate în principal de legile educației, care au fost criticate din toate părțile în special din cauza problemei plagiatelor, dar nu numai.
Desființarea CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), posibilitatea de renuntare la titlul de doctor în situația în care teza de doctorat este plagiată și, mai grav, și amnistierea plagiatelor după trei ani, au produs un scandal public și au pus reflectorul pe premierul Ciucă, acuzat de plagiat.
Toate aceste dezbateri, puse în contextul proiectului „România educată”, au mutat blamul și pe președintele Klaus Iohannis, cel care și-a asumat proiectul și reforma produsă de noile legi ale educației.
Iohannis ar fi respins explicit amnistierea plagiatorilor, într-o discuție la Cotroceni înainte de lansarea proiectelor de lege în dezbatere publică, pentru ca amnistierea să fie menținută de Cîmpeanu în proiectul pus în dezbatere publică, scrie Edupedu.ro.
Aceeași sursă spune că „se așteaptă decizia președintelui Klaus Iohannis, dar la nivelul PNL și al Guvernului este o distanțare față de Cîmpeanu, din cauza proiectului de legi ale educației”.
Sorin Cîmpeanu neagă însă informația despre posibila sa remaniere și pune tot scandalul pe „frica de schimbare” generată de legile educației.
„Sigur că această frică de schimbare generează reacții. Printre reacții avem și astfel de zvonuri, poate că știu ei mai bine decât știu eu, cine știe, posibil și asta”, spus Cîmpeanu într-o emisiune la TVR.
„Rotativa”, blocată de Muraru, repornită de liderii PNL
Scandalul a plecat de la declarația lui Alexandru Muraru, şeful PNL Iaşi şi consilier onorific al premierului, că mecanismul convenit în noiembrie 2021 la formarea actualei coaliții de guvernare, prin care liderul PSD Marcel Ciolacu urmează să preia șefia guvernului în 2023, ar trebui abandonat.
„România nu a avut niciodată un scenariu din acesta, al unei retrageri negociate din postul de premier. Într-adevăr, problema schimbării premierului în mai-iunie anul viitor apare în protocolul coaliţiei. Însă personal cred că trebuie să vedem cum va arăta situaţia geopolitică la momentul acela, pentru că a schimba un premier cu un an înainte de alegeri în plin conflict la marginea graniţelor României nu cred că fi un semnal bun”, a spus Muraru.
Semnalul dat de Alexandru Muraru, fratele lui Andrei Muraru, ambasador în Statele Unite, considerat un apropiat al președintelui Iohannis, nu a fost cu siguranță unul bun. Cele mai multe și mai rapide dezmințiri au venit de la PNL, care a spus pe multe voci cu greutate că nici vorbă ca mecanismul predării funcției de prim ministru să nu fie aplicat.
„Nu există astăzi în partid nicio altă ipoteză decât implementarea rotativei anul viitor, conform protocolului”, a precizat Ionuț Stroe, care a adaugat că un subiect de o asemenea importanţă trebuie discutat în coaliţie, înainte de orice fel de declaraţii publice.
La PSD, declarația a fost luată mai mult drept un test, pentru că, spune pentru Europa Liberă o sursă din partid, între „noi și PNL există o stare de neîncredere cu privire la ceea ce se va întâmpla în 2023, cu un an înainte de alegeri. Mulți se așteaptă ca această coaliție să se rupă”.
Marcel Ciolacu a spus însă clar că dacă nu se face „rotativa” vara viitoare vor fi alegeri anticipate. „Nu există altă soluție”, a punctat liderul PSD.
De altfel, un asemenea scenariu a fost discutat chiar înainte de formarea alianței PNL-PSD-UDMR, ținând cont de precedente.
