Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Atacurile aeriene rusești au vizat Kievul pentru a treia noapte consecutiv.
- Zeci de militari din forțele KFOR au fost răniți în ciocnirile cu etnicii albanezi în nordul Kosovo.
- 20 de mii de angajați în Educație protestează marți la Cotroceni.
Rusia vrea să epuizeze apărarea aeriană ucraineană
Atacurile aeriene rusești asupra Kievului au continuat a treia zi consecutiv. Apărarea antiaeriană a Ucrainei a interceptat peste 20 de drone, anunță BBC.
Rușii par să își fi propus să epuizeze apărarea antiaeriană a Ucrainei, scrie CNN. Dar „neintimidată de lovituri, armata Ucrainei se pregătește pentru o contraofensivă.” Ucraina a crescut numărul de lovituri asupra depozitelor de muniții, nodurilor logistice și bazelor militare ale Rusiei.
Foreign Policy descrie o zi în interiorul imperiului media suprarealist al lui Putin. Televiziunea de stat ajută efortul de război al Rusiei și estompează realitatea, scrie FP, care atrage atenția că televiziunea este principalul canal intern de propagandă al Moscovei, nu internetul.
New York Times scrie despre șocuri, bătăi și execuții simulate în centrele de detenție rusești din Herson, în perioada cât Rusia a controlat orașul. Patru membri ai Gărzii Naționale a Rusiei, acuzați de crime de război de Ucraina, au acționat cu atâta impunitate, încât nu s-au obosit să își ascundă identitatea, scrie publicația.
Comandantul NATO din Kosovo critică atacurile „inacceptabile” ale etnicilor sârbi asupra trupelor de menținere a păcii, KFOR. Zeci de soldați italieni și maghiari din misiunea KFOR au fost răniți în confruntări. The Guardian amintește isoricul situației tensionate apărute după ce primarii etnici albanezi au preluat mandatul în zona cu majoritate sârbă din nordul Kosovo.
Autoritățile de la Belgrad critică forțele de menținere a păcii staționate în Kosovo, pentru ceea ce numesc eșecul de a opri „acțiunile brutale” ale polițiștilor kosovari împotriva etnicilor sârbi, anunță Euronews.
La rândul său, SUA mustră Kosovo pentru că a impus primari albanezi în zona preponderent sârbă.
Câștigătorul Erdogan nu vrea conciliere. China vrea pe Lună
După victoria electorală, președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să divizeze populația, constată Frankfurter Allgemeine Zeitungh. Recep Tayyip Erdogan și-a petrecut aproape jumătate din discursul victoriei în fața palatului prezidențial defăimându-l pe rivalul său Kemal Kilicdaroglu: ca susținător al terorismului sau ca prieten al comunității LGBT.
Erdogan nu are armele nucleare ale lui Putin, nu are influența premierului indian Narendra Modi, nu are tribuna europeană a lui Viktor Orban, nu are aliați de dreapta SUA. Dar, scrie Washington Post, președintele turc îi lasă pe mulți dintre acești demagogi în urmă. Puțini oameni de stat au fost atât de vicleni și nemiloși, folosindu-se de religie și naționalism pentru a acapara puterea.
Ce face va face Erdogan în continuare?, se întreabă Politico. Turcia este un membru strategic vital al NATO, dar are mari probleme economice. Toate acestea se vor simți în politica externă a Turciei în următorii cinci ani. Lumea încearcă să-l citească pe Erdogan pentru semne de schimbare a politicii în Turcia, scrie Bloomberg. Economiștii citați spun că o schimbare în politica Turciei e inevitabilă având în vedere situația economică a țării.
De altfel, El Pais crede că rezolvarea problemelor economice mari ale țării va fi principala provocare pentru Erdogan, care va trebui să recâștige încrederea internațională.
China a trimis alți trei astronauți în spațiu. De asemenea, vrea să ajungă pe Lună înainte de 2030, anunțând o nouă sferă de rivalitate cu SUA, scrie Washington Post.
Pe Pământ, China a respins o propunere a Statelor Unite ca secretarul Apărării, Lloyd Austin, să se întâlnească cu omologul său chinez, Li Shangfu, la Forumul de securitate din Singapore.
Refuzul Chinei vine la două săptămâni după ce președintele Joe Biden a declarat că se așteaptă la o „dezgheț” iminent a relațiilor cu Beijingul, amintește Financial Times.
Umbra Chinei planează și asupra summitului UE-SUA. Înalții oficiali europeni și americani vor cădea de acord în privința Rusiei, vor agrea angajamente comerciale, vor fi de acord că Inteligența Artificială trebuie reglementată, scrie Politico. Dar rămâne nerezolvată o problemă esențială: ce e de făcut cu China?
Cu România educată în proțap
Circa 20.000 de protestatari din Educație vor merge marți la Cotroceni, sediul administrației prezidențiale și al președintelui Klaus Iohannis, autorul programului „România educată”.
Libertatea face un istoric al banilor primiți de Educație din 1990 până în prezent și constată o stagnare generală a finanțărilor pentru Învățământ.
O campanie online cu anunțuri plătite promovează controversata decizie a Consiliului Național de Etică care a decis că ministrul de Interne Lucian Bode nu a plagiat, scrie Europa Liberă.
Spotmedia scrie despre caracterul „neserios” al reformei pensiilor speciale anunțate de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Iar G4Media descrie un „cocktail periculos” care riscă să pulverizeze coaliția antireformistă: criză bugetară, criză socială și incompetența trioului Iohannis – Ciucă – Ciolacu
Alte știri:
- O nouă lege anti-gay în Uganda cere închisoare pe viață pentru cei condamnați. SUA amenință cu sancțiuni dacă legea nu este abrogată. - Axios
- O presupusă balenă spion dresată de Rusia reapare în largul coastei Suediei. - The Guardian
- În Europa se află cei mai mari băutori de alcool din lume. - Euronews
Vă așteptăm sugestiile, criticile sau mesajele de apreciere la adresa de e-mail treiminute@rferl.org, ori pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Adrian
