Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Rusia intensifică atacurile în Ucraina, în timp ce oficiali SUA și europeni afirmă că Vladimir Putin a fost indus în eroare de către consilierii săi tot mai temători să-i dea vești rele.
- Administrația Biden ia în calcul să scoată o cantitate uriașă de petrol din rezerve pentru a combate prețurile la carburanți și inflația.
- O nouă revoltă în PNL: circa 40 de lideri din teritoriu îi cer demisia lui Florin Cîțu din funcția de președinte.
Vladimir Putin ar fi păcălit
Vladimir Putin este indus în eroare de consilierii prea speriați să-i spună cât de rău merge războiul din Ucraina, susține Casa Albă, citată de The New York Times.
Un purtător de cuvânt a adăugat că există „o tensiune persistentă” între președintele rus și ministrul Apărării și, mai mult decât atât, președintelui rus nu i se spune totul despre impactul sancțiunilor economice.
Pentru ca tabloul să fie complet, serviciile secrete britanice spun că trupele rusești din Ucraina sunt demoralizate, lipsite de echipamente și, uneori, chiar refuză să execute ordinele, relatează BBC.
Iar șeful Centrului Guvernamental de Comunicații din Marea Britanie, citat de Sky News, a declarat că soldații ruși sunt atât de demoralizați încât ajung să-și doboare propriile avioane.
Tot la capitolul spionaj, directorul serviciilor de informații militare franceze, generalul Éric Vidaud, va fi demis din funcție pentru că a exclus posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina, scrie l'Opinion citând o sursă din Ministerul Forțelor Armate.
SUA apelează la rezervele de petrol
Volodimir Zelenski spune că nu are încredere în promisiunile Rusiei de a reduce atacurile și afirmă că armata rusă se pregătește pentru noi lupte în estul Ucrainei, scrie Reuters.
Președintele Ucrainei a mai spus, după o discuție avută miercuri cu Joe Biden, că țara sa „va lupta pentru fiecare metru din teritoriu”. Președintele SUA l-ar fi asigurat cu privire la un nou pachet de sprijin defensiv, care ar include și 100 de drone Switchblade, care se autodetonează la impact, relatează The Hill.
În SUA, Joe Biden este așteptat să apeleze la rezervele de petrol pentru a controla creșterea prețurilor la benzină, scrie The Wall Street Journal, care precizează că până la 1 milion de barili de petrol ar putea ajunge zilnic pe piață.
Între timp, Pentagonul spune că mișcarea trupelor rusești ar putea însemna noi atacuri în alte părți ale Ucrainei, nu o retragere în Rusia. Purtătorul de cuvânt al John Kirby a declarat că „mai puțin de 20 la sută” din contingentul rusesc din apropierea Kievului începe să se „repoziționeze”, arată The Washington Post.
Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, avertizează într-un interviu pentru Spotmedia că războiul nu s-a terminat, va merge paralel cu negocierile care vor dura luni de zile, și că Vladimir Putin cumpără timp: „Ursul e rănit și cu atât mai periculos”.
Rusia a anunțat că va deschide astăzi un coridor umanitar în estul Ucrainei, la Mariupol. Criza umanitară este dramatică: peste 4 milioane de persoane au fugit din Ucraina, majoritatea în Polonia, România și Moldova, arată noile date ale ONU.
The New York Times arată într-un reportaj extrem de dur cum Rusia se folosește de foamea ucrainenilor și o transformă într-o armă de război. Locuitorii din Mariupol au descris modul în care supraviețuiesc asediului început acum mai bine de o lună: „Fără acoperiș, fără hrană și fără apă”.
Autorităţile ucrainene au acuzat forţele ruse că au tras miercuri cu obuze cu fosfor în oraşul Marinka din estul Ucrainei, transmite Agerpres.
În acest context, Reuters anunță că Organizația Națiunilor Unite a numit o comisie care să investigheze acuzațiile de crime de război din Ucraina.
Despre cele opt scenarii cu privire la încheierea războiului ruso-ucrainean, puteți citi în Libertatea, care citează publicația ucraineană Ukrainska pravda.
The Guardian arată cum Rusia se străduiește să copieze platformele de socializare pe care le-a interzis, iar BBC difuzează un reportaj despre sirienii care se înrolează ca să lupte pentru Kremlin.
Urmările politice și economice ale războiului
Moscova și Beijingul sunt „mai hotărâte” să dezvolte legăturile bilaterale și să stimuleze cooperarea, a anunțat ministrul chinez de externe, Wang Yi, în urma unei întâlniri care a avut loc miercuri cu omologul său rus, transmite Reuters. Serghei Lavrov urmează să ajungă joi în India, pentru o vizită de două zile.
Agenția de presă britanică mai relatează că Rusia consideră inacceptabilă prezența oricărei infrastructuri militare a Statelor Unite sau a NATO în țările care se învecinează cu Afganistanul.
În Europa, Guvernul de la Berlin anticipează o deteriorare considerabilă a livrărilor de gaze cauzată de războiul din Ucraina şi anunţă activarea fazei de alertă timpurie a planului de urgență privind gazele, transmite Deutsche Welle, iar BBC scrie că și Austria a făcut primii pași spre o posibilă raționalizare a gazului.
DW scrie, citând oficialii germani, că Vladimir Putin a fost de acord să mențină plățile pentru gaze în euro, dar Bloomberg arată că birourile Gazprom din Germania au fost percheziționate de UE în cadrul unei anchete antitrust privind prețurile.
În Ungaria, războiul din țara vecină are efecte asupra alegerilor, iar ministrul de externe a acuzat conducerea Ucrainei că încearcă să intervină în scrutinul programat pe 3 aprilie. Acuzația a fost negată de omologul său ucrainean, transmite Associated Press.
Cel mai recent sondaj arată o victorie strânsă a Fidesz, cu o marjă de eroare de 2%, însă cel mai îngrijorător aspect al analizei este că 28% dintre maghiarii aflați în câmpul muncii se gândesc să părăsească țara dacă Viktor Orbán rămâne la putere, potrivit publicației Telex.
De asemenea, autoritățile de la Budapesta sunt acuzate că au umflat numărul de sosiri ale refugiaților ucraineni pentru a obține mai multe fonduri UE. Afirmația potrivit căreia 540.000 de refugiați au fost primiți este „înșelătoare”, spun grupurile de apărare a drepturilor omului citate de The Guardian.
Foreign Policy scrie despre teama moldovenilor că Vladimir Putin ar putea invada „mica țară care primește refugiați”, dar și motivele pentru care ar trebui să se îngrijoreze NATO în legătură cu Balcanii: Moscova creează un pretext pentru a continua să se amestece în Bosnia, titrează FP.
În România, pare că urmează un puci împotriva lui Florin Cîțu, la doar șase luni după alegerea sa ca președinte al PNL. Informațiile despre revolta din partidul aflat la guvernare au apărut în aceeași zi în care Cîțu anunța că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va adresa parlamentarilor români săptămâna viitoare.
Colegii mei v-au pregătit câteva analize despre asaltul politicienilor asupra presei din România și despre cum folosește Ambasada Rusiei la București „organizația extremistă” Facebook ca să comunice.
Nu în ultimul rând, Europa Liberă a avut un interviu cu ministrul Apărării. Vasile Dîncu a spus că în acest război, România a nimerit perfect direcția în care merge istoria, chiar dacă este „mai tăcută” decât Polonia.
Alte știri:
- „Marea demisie” prinde rădăcini în întreaga lume. În ultimele 12 luni, un număr record de americani și-au părăsit locul de muncă, iar angajații din întreaga lume au procedat și ei la fel, arată CNN.
- Celebrul actor Bruce Willis a anunțat că își va încheia cariera, după ce a fost diagnosticat cu afazie, o afecțiune care împiedică capacitatea unei persoane de a vorbi și de a scrie.
- Cu o campanie anti-vaccinare aproape inexistentă, România mai are de primit și de plătit vaccinuri anti-COVID în valoare de 790 de milioane de euro, scrie Libertatea.
Dacă aveți sugestii de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
George
