Bun găsit,
Iată principalele știri:
- NATO își întărește prezența în estul Alianței, inclusiv în România, îi cere lui Putin să oprească războiul și își activează apărarea în fața unui atac chimic.
- SUA au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei și vor aloca încă un miliard de dolari pentru sprijin umanitar în urma războiului din Ucraina.
- 4,3 milioane de copii ucraineni au fost forțați să își părăsească casele. Peste 1,8 milioane dintre ei au plecat din țara, anunță UNICEF.
Ofensiva Occidentului împotriva lui Putin
Liderii Occidentului (NATO, Uniunea Europeană, grupul G7 al celor mai dezvoltate țări) s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles în căutarea unor noi soluții și strategii pentru a opri sau măcar limita distrugerile produse asupra Ucrainei de războiul ordonat de Vladimir Putin – „o brută”, după cum l-a descris președintele SUA, Joe Biden.
Seria de declarații categorice împotriva lui Vladimir Putin și a acțiunilor sale, anunțurile cu privire la noi sancțiuni, mobilizarea apărării NATO, avertismentele nu au putut ascunde, notează The New York Times, îngrijorarea liderilor occidentali.
„Deși scopul declarat al sancțiunilor este a-l convinge pe dl. Putin să se retragă din Ucraina, niciunul dintre liderii care au făcut declarații nu a sunat ca și cum ar crede că acest lucru se poate întâmpla. Dimpotrivă: preocuparea care pune stăpânire pe NATO este că frustrarea, izolarea și criticile internaționale îl vor determina să intensifice războiul”, scrie David E. Sanger.
Despre cauzele din teren ale „frustrării” lui Vladimir Putin, pe pagina Europei Libere, unde Andreea Pora analizează „cum s-a făcut praf mitul armatei lui Vladimir Putin”.
SUA vor răspunde categoric dacă Putin utilizează arme chimice, iar NATO l-a avertizat să nu o facă, notează BBC, în timp ce Politico scrie că Uniunea Europeană, inclusiv prin vocea cancelarului Germaniei, nu a cedat în fața cererii lui Putin ca plata gazelor naturale importate din Rusia să fie făcută în ruble.
Dar Uniunea Europenă nu este chiar atât de unită, iar președintele Volodimir Zelenski nu a ezitat să sublinieze acest lucru. În discursul rostit aseară în fața liderilor Uniunii, el a spus că UE a acționat prea târziu și, în plus, neunitar. El a criticat „neutralitatea” Ungariei, notează BBC și i-a spus premierului Viktor Orbán că trebuie să decidă de partea cui este, să nu mai ezite în legătură cu sancționarea Rusiei și să lase armele furnizate de Occident să tranziteze teritoriul Ungariei.
Când l-a numit pe Vladimir Putin „brută”, Joe Biden a pledat pentru unitatea aliaților, a cerut excluderea Rusiei din G20 și a menționat viețile inocente pierdute în război, scrie NBC News, care notează că fermitatea SUA are de suferit din cauza imprevizibilității acțiunilor Chinei. Biden a avertizat însă China că vor fi consecințe dacă ajută Rusia.
Consilierii lui Joe Biden analizează instrumente rar folosite în categoria sancțiunilor la adresa unei țări, scrie The Washington Post. Așa-numitele sancțiuni secundare, menite să blocheze accesul Rusiei nu doar la sistemele economico-financiare ale SUA și Europei, dar și la ale altor țări cu care Rusia are relații comerciale importante, inclusiv China, arată sursele citate de publicație.
Una din măsurile anunțate ieri de Joe Biden vizează acordarea unui nou ajutor financiar substanțial, menit să sprijine acțiunile umanitare.
În plus, SUA au anunțat că vor primi 100.000 de refugiați, scrie Reuters, o decizie care pune SUA într-o lumină bună înaintea vizitei de azi pe care Joe Biden o va face în Polonia, unde intenționează să meargă într-unul din orașele în care au ajuns numeroși refugiați ucraineni.
Peste 3,6 ucraineni au părăsit țara, subliniază CNN, inclusiv 1,8 milioane de copii. Mulți alții, deși sunt încă în Ucraina, au fost nevoiți să își părăsească casele. Polonia este țara în care au ajuns cei mai mulți refugiați ucraineni și este, notează Politico, în contextul războiului din Ucraina, aliatul „indispensabil” al SUA.
În privința României, președintele Klaus Iohannis s-a lăudat de la Bruxelles cu acțiunile sale de sprijin pentru refugiați, dar, după cum scrie însă Cristian Andrei pe pagina Europei Libere, „statul român dorește să preia controlul și să centralizeze decizia privind ajutoarele umanitare, remarcă reprezentanții societății civile. Comunicarea instituțională lipsește, iar lipsa de transparență începe să-și facă simțită prezența”.
În România, autoritățile statului, finanțate de la buget, din taxele fiecărui cetățean, cer și donații pentru a sprijini refugiații
De la Bruxelles, președintele Iohannis a menționat și importanța dotărilor militare, într-o nouă declarația în care nu a rostit numele lui Vladimir Putin și a vorbit despre „agresiune”, nu „invazie”.
În privința dotărilor militare ale României, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a pictat însă o imagine de-a dreptul întunecată: „în dotarea Armatei Române există ’TAB-uri din anii ’70’ şi avioane MiG-21 vechi de 40 de ani care, deşi au fost modernizate, sunt, totuşi, ’la un alt standard’”, a spus el, potrivit G4Media, la B1 TV.
România va primi însă, sprijin NATO: 40.000 de soldați pe Flancul Estic, inclusiv în România. „Grupul românesc este avansat și ne așteptăm să fie complet funcțional foarte rapid – e o chestiune de câteva luni”, a spus secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu pentru G4Media.
În Ucraina au continuat atacurile în zona Kievului, dar și asupra orașului asediat Mariupol. La Harkov, șase oameni au fost uciși după ce o rachetă a lovit parcarea unui complex comercial, iar orașul Izium a fost distrus aproape în totalitate, spun autoritățile locale. Urmăriți evenimentele din Ucraina în blogul live al Europei Libere.
Alte știri:
- Bulgaria își cheamă ambasadorul în Rusia pentru consultări, după comentarii „nediplomatice, ascuțite și nepoliticoase” ale ambasadorului rus în Bulgaria.
- Rachetele rusești au o rată de eșec de până la 60%, afirmă Reuters, care citează oficiali americani.
- Avocații premierului Ciucă contestă în instanță autoritatea instituției care îi poate retrage doctoratul pentru plagiat, scrie G4Media.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le acoperim la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
O zi liniștită și weekend frumos,
Carmen
