Linkuri accesibilitate

3 minute | Putin, între „crime de război” și „crime odioase”, 13,6 mld. dolari din SUA pentru Ucraina, saltele pe ciment & aeroterme


 Clădire din orașul Mariupol din sud-estul Ucrainei, la Marea Azov, după două zile de bombardament rusesc. Foto: 10 martie 2022
Clădire din orașul Mariupol din sud-estul Ucrainei, la Marea Azov, după două zile de bombardament rusesc. Foto: 10 martie 2022

Potrivit ONU, peste 2,3 milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina în țările din Uniunea Europeană de la începutul războiului, pe 24 februarie. Dintre acestea, circa 320.000 au ajuns în România, dar au rămas numai 80.000. Dar războiul este pe cale să provoace nenorociri și mai mari.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Multe articole și analize din presa de astăzi se ocupă de propaganda Kremlinului, pornind de la afirmația ministrului de externe Serghei Lavrov „Nu plănuim să atacăm alte state. Noi nu am atacat nici Ucraina”, citată și de Europa Liberă.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Premierul britanic, Boris Johnson, repetă temerile americane că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina. Kamala Harris (SUA) și Joseph Borrell (UE) evită termenul de crime de război invocat deja de Volodimir Zelenski pentru Mariupol.
  • Congresul american a aprobat un pachet financiar de 1,5 mii de miliarde destinat politicilor Statelor Unite, dintre care 13,6 miliarde dolari vor fi oferite Ucrainei.
  • România pregătește un așa-zis „hub umanitar” pentru refugiații ucraineni. Între timp, la Gara de Nord, saltelele stau pe jos, iar la Isaccea, climatizarea din corturi e suplimentată cu aeroterme.

J. Borrell: „Suntem îngroziți de atrocitățile comise de forțele ruse”

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru diplomație și politici de securitate, Joseph Borell, alături de comisarul european pentru managementul crizelor, Janez Lenarcic, au condamnat ieri în termeni severi, bombardarea maternității din Mariupol. Ei s-au declarat „îngroziți” de ceea ce au numit „atrocitățile din ce în ce mai mari și țintirea celor mai vulnerabili și lipsiți de apărare dintre civili”.

Cuvinte aspre la adresa Rusiei a avut și vicepreședintele american, Kamala Harris, aflată ieri în Polonia pentru discuții cu președintele Andrzej Duda și guvernul de la Varșovia. Ca și înalții oficiali europeni (care au invocat totuși Comisia de Investigație a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului), Kamala Harris s-a ferit să folosească termenul de „crime de război” invocat de președintele Ucranei, Volodimir Zelenski.

Premierul Boris Johnson a reluat temerile exprimate de Casa Albă cu o zi în urmă că Rusia ar putea folosi arme chimice împotriva Ucrainei. Citat de Times, iar în România, de Adevărul, el a explicat că propaganda mincinoasă răspândită de Moscova potrivit căreia Ucraina ar fi cea care ar fabrica arme chimice și biologice în laboratoare finanțate de Statele Unite, e menită să ofere justificare Kremlinului pentru ceea ce pregătește. „E o tactică luată din manualele lor”, a punctat Borin Johnson, istoric la bază.

Între timp, în interviul acordat Digi24, vicepremierul Ucrainei, Olga Ștefanișina, atrage atenția că Vladimir Putin se comportă precum Hitler. „Crimele de război din Ucraina sunt copiate după ceea ce s-a întâmplat și a fost făcut în Germania nazistă. Practic, Germania ar trebui să fie prima țară care face toate lucrurile posibile și imposibile pentru a opri acest lucru”, a făcut ea aluzie la rezervele Uniunii Europene de a adopta rapid o poziție fără echivoc.

Senatul și Congresul SUA au aprobat 13,6 mld. dolari pentru Ucraina

Pachetul financiar destinat Ucrainei face parte dintr-o serie de cheltuieli în valoare de 1,5 mii de miliarde de dolari. Administrația Biden a reușit să convingă nu numai proprii democrați, ci și mulți republicani să voteze propunerile. Deși unii republicani sunt nemulțumiți că nu au avut timp să citească cele peste 2.700 de pagini ale proiectului.

Confirmarea că reprezentanții Rusiei mint oricât de mult și de șocant ca să justifice războiul neprovocat, a venit de la șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. La capătul discuțiilor fără succes purtate cu ministrul de Externe al Ucrainei, Dimitro Kuleba, Serghei Lavrov a spus: „Noi nu plănuim să atacăm alte țări. Noi nu am atacat nici Ucraina”.

Negarea evidenței a stârnit furie în toată lumea occidentală, inclusiv în România. Dar nu a fost singura minciună spusă cu sânge rece de Serghei Lavrov și reluată de alți oficiali ruși. Anume că maternitatea din Mariupol nu ar fi adăpostit paciente și bebeluși, ci combatanți ucraineni. Libertatea notează că Twitter a blocat o postare de acest fel făcută de ambasada Rusiei la Londra, la cererea guvernului britanic.

New York Times remarcă pe live blog că Beijing-ul ajută campania de dezinformare a Rusiei cu privire la așa-zisele laboratoare americane din Ucraina și anunță că premierul Li Keqiang a criticat sancțiunile internaținale contra Rusiei.

Cât de pregătit e Bucureștiul pentru noi refugiați

În mod evident, România este țară de tranzit cei mai mulți dintre refugiații ucraineni. Din cei 320.000 au rămas până acum numai 80.000. Dar războiul Rusiei contra Ucrainei tinde să devină încă mai urât, deci și oamenii care fug din calea prăpădului se vor înmulți.

Europa liberă a explorat ieri situația din vama Isaccea. Aici, încălzirea corturilor este suplimentată cu aeroterme, iar toaletele ecologice au fost adunate în grabă din județele limitrofe. Jud. Tulcea nu avea suficiente. Transportul refugiaților se face dinspre Ismail/Ucraina, cu bacurile. În caz de atac al Odesei, aflată la 332 km de Tulcea și 346 de km față de Galați, acestea se vor aglomera brusc.

Ca și în vămile cu Ucraina, la Gara de Nord, particularii și organizațiile civice acordă majoritatea ajutorului, de la translatori, la furnizare de apă, alimente, produse de igienă personală și, mai ales, cazare gratuită în locuințe proprii. Pentru refugiatele cu copii cărora le e teamă să meargă în case străine sau așteaptă trenuri spre Occident, în sălile de așteptare au fost aduse saltele. Sunt așezate direct pe ciment.

Alte subiecte:

  • Libertatea notează avertismentul unui profesor rus, manifestant bătut de poliție în țara sa: „Dacă Putin va înfrânge Ucraina, urmează țările din Est”. Rămâne de văzut cine are dreptate, profesorul sau Serghei Lavrov.
  • Apărătorii Kievului au inundat deliberat hectare întregi ca să împotmolească tancurile ruse, așa-numitul război hidraulic, scrie WP. Zelenski s-a resemnat cu aderarea la NATO, dar (încă) cere ajutor pentru no-fly zone pentru Ucraina.

Acestea fiind zise, așteptăm cu interes declarațiile vicepreședintelui american Kamala Harris, astăzi la București, în jurul orei 15.30.

Aveți grijă de voi și de toți cei care vă ajung aproape,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG