Raportul OMS menționează că pandemia a înrăutățit situația persoanelor supraponderale. Printre motivele creșterii supraponderabilității se numără lipsa de mișcare și faptul că mulți oameni au fost obligați să stea în casă pe perioade îndelungate de timp, din cauza carantinei.
După doi ani de pandemie, ultimele cifre arată că persoanele supraponderale au fost mai predispuse la forme grave ale bolii și chiar deces.
Raportul precizează, de asemenea, că supraponderabilitatea (ce include obezitatea) este a patra cauză de deces după tensiunea arterială crescută, dieta proastă și consumul de tutun. În Europa, aproximativ 1,2 milioane de persoane mor anual din această cauză.
Indicele de masă corporală
Obezitatea este definită ca fiind „foarte supraponderal” – cu un indice de masă corporală de peste 30. Categoria de „supraponderal” corespunde unui indice de masă corporală situat între 25 și 29.9.
Studiul a inclus 54 de state și s-a realizat luând în calcul toate categoriile de vârstă. Printre țările cu numărul cel mai mare de persoane supraponderale se numără Turcia și Malta (ambele, cu peste 65% dintre adulți supraponderali).
Printre bolile cauzate de obezitate se numără 13 tipuri diferite de cancer, două forme de diabet, boli respiratorii cornice și boli cardiovasculare.
„Pentru unele țări europene, se preconizează că în deceniile următoare obezitatea va cauza forme de cancer prevenibile mai des decât fumatul”, se arată într-un comunicat de presă dat de OMS pe 3 mai.
Potrivit raportului, supraponderabilitatea scade la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 10 si 19 ani, înainte de a relua creșterea în perioada adultă.
Datele mai relevă că Europa nu va putea să pună capăt creșterii obezității până în 2025. Doctorul Hans Kluge, directorul regional al OMS Europa, spune că inversarea „epidemiei de obezitate” în Europa este încă posibilă.
„Prin crearea unor medii mai favorabile, prin promovarea investițiilor și inovației în sănătate și prin dezvoltarea unor sisteme de sănătate puternice și rezistente, putem schimba traiectoria obezității în regiune”, a declarat Kluge pentru The Guardian.
Situația din România
Potrivit raportului, aproximativ 58% dintre adulții români suferă de supraponderabilitate, procentul fiind ușor sub media statelor membre Uniunii Europene.
Datele precizează că, de fapt, lipsa de educație nu ar fi principala cauză a obezității în România, deoarece proporția persoanelor absolvente de universitate și care suferă de obezitate este aceeași cu a persoanelor fără studii superioare.
În alte state (precum Georgia), persoanele mai educate sunt, suprinzător, mai predispose către obezitate. Acest lucru se poate datora inclusiv accesului la resurse și hrană determinat de discrepanța sărac-bogat.
În alte state, în special cele dezvoltate din Europa, persoanele cu un nivel mediu sau scăzut de educație sunt mai predispuse la a deveni obeze.
Într-un clasament al statelor din estul și sud-estul Europei, România se situează la mijlocul tabelului – între Belarus și Polonia – când vine vorba de supraponderabilitate în rândul copiilor cu vârsta de sub 5 ani – aproximativ 7%. Cea mai ridicată rată a supraponderabilității la copiii din această categorie de vârstă se găsește în Ucraina – în jur de 17%.
Aproximativ 30% dintre copiii în vârstă de 7-9 ani sunt supraponderali în România, în timp ce între 15 și 20% dintre ei sunt obezi. Spre deosebire, sub 20% dintre copiii danezi sunt supraponderali, în timp ce aproximativ 5% din ei sunt obezi la aceeași vârstă.
Dovezile adunate din România, dar și din alte state precum Bulgaria, Croația Franța, Italia și Polonia arată că șansele unei persoane de a deveni obeză pe parcursul vieții cresc în cazul care aceasta se naște prematur.
