Linkuri accesibilitate

3 minute | Statul pentru el însuși, cutremure (ne)asigurate, China - buget mărit al Apărării


Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul B. Pîrlog, avertizează că președintele Iohannis și parlamentarii au adoptat legi fără să le înțeleagă implicațiile. Între timp, Senatul vrea să cumpere 22 de limuzine de câte 250 de cai putere. Foto: 1 sept. 2022.
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul B. Pîrlog, avertizează că președintele Iohannis și parlamentarii au adoptat legi fără să le înțeleagă implicațiile. Între timp, Senatul vrea să cumpere 22 de limuzine de câte 250 de cai putere. Foto: 1 sept. 2022.

Înlocuirea șefilor a trei mari parchete, dar și opoziția vizibilă față de reforma pensiilor speciale indică mari probleme în instituțiile de forță. Clădirile șubrede corelate cu neregulile din piața asigurărilor sunt sursă de alte îngrijorări. Între timp, în Ucraina se dau lupte grele la Bahmut.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Săptămâna începe în România cu o știre demnă de vremuri pașnice și o economie înfloritoare: Senatul a decis să cumpere 22 de limuzine de câte 250 CP. Ei bine, dacă sesizați vreo inadvertență, vă pot spune că această informație nu e singura sursă de îngrijorare...

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul militar, Bogdan Pîrlog, avertizează că în ministerul de Interne există „forțe ascunse” care obstrucționează anchetele.
  • Europa liberă a aflat că din 17.000 de imobile cu apartamente renovate termic, numai 27 au fost consolidate contra unor cutremure intense. Libertatea are vești proaste în materie de asigurări.
  • Forțele ucrainiene și ruse dau lupte grele la Bahmut/Donețk. China își mărește bugetul pe Apărare, SUA o avertizează să nu se implice în sprijinul lui V. Putin.

Justiția - între lupte interne și asaltul rețelelor infracționale

La capătul a trei ani de mandat și după ce a pierdut competiția pentru unul nou, procurorul Gabriela Scutea a răspuns într-un interviu one2one la Europa Liberă întrebărilor legate de performanța procurorilor.

Am aflat astfel că dosarul în care premierul Ciucă este acuzat de plagiat este încă în lucru. Ancheta jurnalistei Emilia Șercan rămâne încă singura cercetare care privește lucrarea de doctorat semnată în 2003 de gen. Ciucă.

Am aflat și că în Dosarul 10 August în care oficiali și forțe de ordine sunt acuzați că au brutalizat protestari pașnici, lucrează un singur procuror. În plus, că în dosare grele contra unor rețele infracționale, procurorii întâmpină mari dificultăți. Între cauze, lipsa de personal, agravată de preconizata reformă a pensiilor.

Pe de altă parte, într-un interviu separat, copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul militar Bogdan Pîrlog, atrage atenția că una dintre cele mai mari probleme este insistența Ministerului de Interne de a controla anchetele penale, adică munca procurorilor.

Procurorul Bogdan Pîrlog crede că decidenții - președintele țării și parlamentarii deopotrivă - nu înțeleg miza uriașă a modificărilor legislative pe care ei înșiși le adoptă.

Între timp, Senatul plănuiește să cumpere 22 de limuzine a câte 41 de mii de euro, un total de circa un milion de euro.

Mii și mii de blocuri unde izolația termică nu va ține la cutremur

„Țară în service”/ Europa Liberă a aflat că din 2008 până azi au fost renovate și termo-izolate 17 mii de blocuri și imobile de apartamente din toată țara. Dar că numărul blocurilor consolidate serios este foarte mic, de numai câteva zeci.

În pofida neputinței oamenilor și a neglijenței autorităților, adică a tăcerii dezarmante, situația este de fapt o bombă cu ceas.

România este o țară cu risc seismic semnificativ. Cutremurul din 1977, intrat în imaginarul colectiv din cauza numărului mare de victime a avut 7,2 pe scara Richter. Cel din Turcia cu sute de mii de victime 7,8.

Pe lângă majoritatea oficialilor aleși în circumscripții locale, nici Autoritatea de Supraveghere Financiară nu pare îngrijorată de perspectiva unui cutremur major.

Anchetele Libertatea relevă mari nereguli și grave probleme de management în arbitrarea pieției asigurărilor (inclusiv pentru locuințe) unde cetățenii plătesc anual trei miliarde de euro, adică echivalentul a 1,1% din PIB.

O altă „piață” unde statul român nu reușește să fie arbitru este cea a jocurilor de noroc. Europa Liberă a semnalat fenomenul în creștere al dependenței de jocuri de noroc, organizații civice și persoane publice - actorul Mircea Bravo, printre ei - se opun publicității pentru jocuri de noroc. Statul preferă însă taxele rezultate.

În schimb, sub titlul „Dezmăț de primăvară”, Adevărul atrage atenția că fonduri publice consistente merg spre înmulțirea exponențială a funcțiilor înalte și a beneficiilor asociate. Numărul de secretari de stat a explodat, iar ANRE aproape că își dublează aparatul de conducere.

China își mărește bugetul apărării

BBC notează într-un articol consistent că Beijing-ul a decis să își sporească bugetul Apărării.

Decizia, adoptată de Congresul Poporului, parlamentul marionetă al Partidului Comunist Chinez condus de președintele Xi, a hotărât o mărire cu 7% în 2023.

Apărarea Chinei rămâne însă mult în urma susținerii bugetare a forțelor militare americane, care este de patru ori mai mare, precizează BBC.

Recent, Statele Unite au avertizat China să nu ajute financiar sau militar regimul Putin. Într-un interviu pentru Europa Liberă, secretarul general adjnct al NATO, Mircea Geoană, a avertizat că războiul din Ucraina va fi lung. China să fie prudentă, a spus el.

În acest moment, se dau lupte grele în orașul Bahmut/regiunea Donețk din estul Ucrainei. Avalanșa de istorii ale soldaților și civililor copleșiți de război continuă.

De la povestea unui judecător ucrainian devenit soldat pentru apărarea Harkovului, spusă de colegii de la Europa Liberă Ucraina, la cea despreviața lui Bogdan în tranșeele de lângă Marinka/Donețk, povestită de New York Times.

Alte subiecte:

Nu uitați, ne puteți scrie despre aceste subiecte sau despre altele, la treiminute@rferl.org.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG