De la pensii până la etichete pentru produsele alimentare, politica autorităților din România e adesea confuză, contradictorie și „dăunează grav sănătății”. Lipsa predictibilității și a politicilor coerente nu afectează doar populația sau afacerile (mici sau mari), ci însăși evoluția unui stat.
„Mesajele contradictorii aduc, în primul rând confuzie, iar confuzia duce la inacțiune. Or, progresul are nevoie de acțiune”, spune pentru Europa Liberă sociologul Mihaela Stroe, specialist în psihologie socială.
„Cu atât mai mult cu cât, în România, avem provocări legate de setarea noastră mentală. Ca urmare a comunismului, suntem mai mult orientați către a vedea negativul, către a ne simți victime și avem o sensibilitate accentuată la mesaje”, adaugă ea.
Pensii. 10, 15... = 12,5%
Probabil cea mai intensă „discuție” purtată în public de politicienii din principalele partide aflate la guvernare în România (PNL și PSD) a fost, în ultimele luni, cea legată de majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023.
Măsurile sociale, indiferent de efectele asupra bugetului de stat, deficitului sau mediului de afaceri, sunt apanajul discursului PSD – vouchere, alocații, majorări fac parte din discursul constat promovat de liderii formațiunii.
Pensiile se majorează cu 12,5% de la 1 ianuarie, iar drumul până aici a fost marcat de jocuri politice. Pentru un pensionar român, care urmărește atent știrile TV când aude cuvântul „pensie”, lucrurile au fost neclare pentru multă vreme – 10 sau 15%? Ajutor suplimentar sau nu? Majorări diferențiate sau un procent pentru toată lumea? Ce înseamnă „anvelopă”?
- 6 noiembrie – Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), România TV – „Am spus din august că se impune o majorare de cel puțin 10%. A prezentat și Marcel Ciolacu [președintele PSD] versiunea pentru o majorare de 15%, aici vorbit despre cei cu contributivitate. Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”.
- 7 noiembrie – Premierul Nicolae Ciucă, președinte PNL – 15% - „Am discutat la nivelul partidului că trebuie să găsim acea soluţie prin care să acoperim creşterea inflaţiei. Creşterea inflaţiei în momentul de faţă este de peste 15%. Dacă bugetul ne va permite, propunerea PNL este de 15%”.
Într-o rară intervenție de politică economică internă, chiar și președintele Klaus Iohannis s-a implicat, în 20 octombrie, cu o recomandare – 15% ar fi „corect și rezonabil”.
„Anvelopa” de 15%
- 13 noiembrie – Președintele PSD, Marcel Ciolacu, Antena 3 – „Am încercat o să ieşim din această logică, din punctul meu de vedere e şi jignitoare faţă de pensionari, şi nesustenabilă, negândită. Un pic mult prea uşor de exprimat la televizor, ne dăm toţi cu părerea că e 10, că e 15… Am stabilit că în momentul acesta se va crea o anvelopă de cum ar fi o mărire de 15%”. Pentru pensiile mici, este „o mărire procentuală mai mare”, a spus el.
- 14 noiembrie - Premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL - „Anvelopa trebuie să fie de 15%, pentru că aşa mi se pare normal, ca cetăţenilor să li se poată acoperi impactul pe care inflaţia l-a produs pentru fiecare", a spus Ciucă, la Parlament. Dar, a adăugat el, este neconstituţional ca punctul de pensie să fie mărit eşalonat.
- 16 noiembrie – Ministrul de Finanțe Adrian Câciu (PSD), conferință de presă la Guvern:
Adrian Câciu: Anvelopa bugetară acordată bugetului de pensii, să crească cu 15%.
Reporter: Materializată cum în creșterea pe punctul de pensie? Ca să se poată orienta și pensionarii, care cu siguranță de câteva săptămâni tot așteaptă deznodământul.
Adrian Câciu: Îi rog să aibă încredere. /.../ Inflația nu lovește în bogați. Mulțumesc!
Anunțurile și startul furat pe Facebook
- 21 noiembrie – Coaliția decide majorarea cu 12,5%, plus acordarea de ajutoare (1.000, 800, 600 de lei în funcție de pensie) oferite o dată pe an, pentru pensionarii cu venituri mici. (12,5% + ajutoare = anvelopa de 15%).
Marcel Ciolacu a câștigat cursa pentru anunțul majorării pensiilor cu patru minute și o emoție.
Pe 21 noiembrie 2022, la ora 21:14, Marcel Ciolacu anunță pe Facebook că „pentru PSD nu a fost niciodată vorba de cifre sau procente, ci despre oameni și despre ceea ce au ei nevoie acum. Despre #echitate, despre a-i ajuta pe cei care au cel mai mult nevoie de ajutor. În total, vom veni cu un pachet social de 26,65 miliarde de lei de #SprijinpentruRomânia”.
Marcel Ciolacu anunță că majorarea diferențiată s-ar fi produs, PSD „a convins” partenerii de Coaliție – punctul de pensie se majorează cu 12,5% pentru toți pensionarii, ajungând la valoarea de 1.784 de lei, iar cei cu pensii sub 3.000 de lei primesc un ajutor anual acordat în două tranșe. (În august, variantele avansate de politicieni includeau neimpozitatea pensiilor sub 3.000 de lei.)
Oferta pentru 2023 include și vouchere pentru alimente și ajutor pentru plata energiei.
În programul de guvernare anunțat pentru anul electoral 2020, PSD promitea pentru 2022 un punct de pensie de 2.010 lei, iar pentru 2023 de 2.170 (ambele valori mai mari decât anunțul pentru 1 ianuarie 2023).
Programul anunțat la acea vreme de PNL era mult mai general și menționa „o pensie echitabilă pentru toate categoriile de pensionari”.
Pe 21 noiembrie 2022, la ora 21:18, la patru minute după Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă transmite și el, pe Facebook, anunțul deciziilor cu privire la pensii, alocații, salariu minim.
O victorie a PNL, precizează acesta la finalul anunțului: „PNL s-a opus ferm unor creșteri mai mici de 15% și a obținut în negocieri creșteri totale care depășesc 15,8%”.
Cele două declarații arată încercarea ambelor partide de a-și asuma meritele pentru măsuri sociale considerate în general de analiști cu relevanță electorală.
În opinia sociologului Mihaela Stroe, valul de declarații, unele contradictorii, care au precedat anunțul majorării pensiilor cu 12,5% e în măsură să producă acel gen de confuzie care, în final, duce la o stare de letargie. Iar în privința pensionarilor, mesajele contradictorii sau neclare produc și teamă.
Consultantul politic Cătălin Dumitru remarcă însă că pensionarii ar fi reținut fără dificultăți finalul – majorarea de 12,5%, că au reușit să se informeze, dar cu un efort considerabil, îngreunat de felul în care sunt prezentate în media atât informațiile concrete, cât și declarațiile inițiale cu privire la viitoare decizii .
„Dezbaterile au fost, poate, contraproductiv de transparente. Orice discuție în Guvern poate începe așa cum a început dezbaterea despre pensii în România, dar în Guvern. În acest caz discuția a fost ’în public’. Sunt multe discuții interne în guverne care pot părea fantasmagorice, dar ele nu ies astfel în public” , spune acesta pentru Europa Liberă.
Un posibil plus ar fi, adaugă Cătălin Dumitru, faptul că inflația de informații, de declarații, chiar și contradictorii, aduc totuși dezbaterile în fața publicului, dau indicii despre ce ar putea decide autoritățile.
Populația poate fi avizată despre intenții, iar acestea pot fi taxate public.
„Problema” încălzirii cu lemne
Un exemplu de anunțuri „contraproductiv de transparente” poate fi cel cu privire la sprijinirea populației care se încălzește cu lemne. Decizia finală a fost nu doar totala diferită de cea inițială, dar și de cea intermediară confirmată de însuși premierul Nicolae Ciucă.
La sfârșitul lui august, ministrul mediului, Tanczos Barna, anunța că e nevoie de sprijin și pentru numeroșii români care se încălzesc cu lemne – vor primi (urma să se decidă în ce formă) 150 de lei pentru metrul cub de lemne de foc (pentru cel mult 5 metri cubi).
În scurt timp însă, după ce Ministerul de Finanțe a explicat că impactul bugetar de câteva sute de milioane de lei e prea mare, Guvernul a găsit o soluție care să nu coste bugetul de stat. Pe 19 septembrie, coaliția discuta plafonarea prețului de vânzare către populație la 500 de lei pentru metrul cub. Premierul Ciucă explica pentru Europa Liberă că decizia va viza lemnul vândut de Romsilva, nu și cel de la comercianți privați.
În luna următoare, pe 5 octombrie, a apărut varianta finală, ordonanța care se află săptămâna aceasta pe agenda dezbaterilor parlamentare, și care plafonează vânzarea lemnului nu la 500 de lei pentru metrul cub, ci la 400 și nu doar pentru Romsilva, pentru toți comercianții. „Lemne de foc paletizate – indisponibil temporar” – arată o căutare online de miercuri, 7 decembrie, la unul dintre comercianții privați de lemne de foc. Un altul, nu „poate găsi produse care să coincidă cu selecția”.
În 11 octombrie, Asociația Marilor Rețele Comerciale critica plafonarea preţului lemnelor de foc. „Credem că plafonarea de preţ doar la vânzătorul final va crea blocaje pe piaţă şi va afecta desfăşurarea concurenţială a activităţii operatorilor din domeniu, penalizând exact acele companii care respectă regulile pieţei şi sunt responsabile faţă de consumator”, transmitea AMRCR potrivit Economedia.
Ministrul Tanczos Barna a fost chemat, luni, pe 5 decembrie, în Parlament, pe tema deciziei de plafonare – „ Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura nu doar anul acesta, ci şi anul viitor lemnul de foc pentru cetăţeni”, a spus ministrul, în timp ce deputatul PNL Cătălin Stângă avertiza că „efectele ordonanţei pentru plafonarea preţurilor la lemnul de foc n-au fost cele aşteptate, iar unii furnizori au crescut artificial preţul”, a transmis Agerpres.
Neînțelegerile publice din coaliție pot ține și de „nivelurile diferite de comunicatori pe care le au partidele”, spune consultantul politic Cătălin Dumitru, care nu crede că inundarea spațiului public de informații, de multe ori contradictorii, ar fi făcută coordonat.
Sociologul Mihaela Stroe spune însă că nu este exclus ca expunerea populației la mesaje contradictorii să fie, în unele cazuri, intenționată.
„Există și fenomenul în care ești asaltat cu anumite teme pentru a nu te uita la altceva care e mai important pentru tine. Când Guvernul, partidele te bombardează cu informații, cu valuri de declarații pe o anumită temă doar, cea aleasă de ele, nu mai ești tu în controlul priorităților tale”, explică specialistul în sociologie.
„Nu există un interes pentru claritate din partea autorităților, ci menținerea unei zone gri, în care populația poate fi mai ușor controlată”.
„Percepția bate adevărul”
Și restul deciziilor Guvernului ca urmare a crizei energetice au fost la fel de „discutate”. Variantele de plafonare, subvenționare, compensare sau supraimpozitare au circulat timp de luni de zile cu un fir roșu: criticile PSD la adresa ministrului Energiei, reprezentant al PNL.
Premierul Nicolae Ciucă a spus cu diverse prilejuri că „un anunț va fi formulat după ce experții...”, dar asta nu a împiedicat partenerul de guvernare să folosească fiecare prilej pentru a critica vehement prestația ministrului Energiei, Virgil Popescu (inclusiv pentru modul în care a fost făcută, în România, liberalizarea pieței de energie). Cele mai dese atacuri au venit de la purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, dar și liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, a spus că Virgil Popescu „lasă impresia că s-a calificat la locul de muncă”.
Cel mai recent atac la adresa ministrului Virgil Popescu a venit la sfârșitul săptămânii trecute, când purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea a transmis revoltat că Virgil Popescu blochează, prin taxare, dezvoltarea sistemelor de producere a energiei regenerabile.
Tema fusese lansată de USR, care a găsit „o ștampilă” greu de șters. Cătălin Dumitru spune că în acest caz, „lucrurile nu stau așa cum reieșea din primele critici formulate de USR, dar acesta a acționat ca un partid de opoziție și, în plus, a găsit și o ștampilă - Taxa pe soare, care cu greu mai poate fi înlăturată, oricât încearcă ministrul Energiei, de câteva zile”
Criticile au fost preluate însă de PSD, partid aflat la putere și care a contribuit, prin reprezentanții săi în instituțiile guvernamentale, la avizarea Ordonanței. „Partidele știu că percepția bate adevărul”, iar PSD nu a vrut ca ștampila Taxa pe soare să se lipească și de el, spune Cătălin Dumitru.
În plus, adaugă acesta, acest caz nu a fost doar o problemă de comunicare, ci și una prezentă în mai multe țări, a aplicării unor directive europene. „Este un caz în care apar interpretări pentru că discuția nu s-a terminat nici la nivel european. Fiecare țară își urmărește interesul economic, dar aceste situații sunt speculate politic”, spune acesta.
Aceeași situație ar explica, adaugă Cătălin Dumitru, și „degringolada” etichetelor Nutri-Score (marcajele nutriționale de pe ambalajele alimentelor) pentru care nu există o abordare unitară la nivel european. Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că interzice această etichetare din 1 noiembrie, după cum transmitea Europa FM.
„Cei din nordul țării consumă cu predilecție – și face parte din meniul lor de mii de ani – slănina. Slănina are la acest moment, conform Nutri-Score, cel puțin litera D, dacă nu dublu D sau te miri ce altă notare, dar cetățenii din zona respectivă au nevoie de un aport mai mare caloric, deci cu siguranță este greu să le dăm peste cap metabolismul”, explica la postul de radio președintele ANPC, Horia Constantinescu.
Anularea interdicției „din 1 noiembrie 2022” și transformarea ei în „din 1 mai 2023” a fost transmisă Asociației marilor rețele comerciale din România abia pe 1 noiembrie, potrivit documentului publicat de Europa FM.
„Aveți o problemă și nu știți cum să o rezolvați? ANPC vă poate sprijini”, anunță Autoritatea Naționale pentru protecția Consumatorilor pe pagina de Facebook. „ANPC te respectă” e mesajul din logo-ul instituției.
Ultimul an a adus și alte cazuri în care decizii anunțate sau luate au fost în măsură să producă confuzie în rândul celor vizați și să ridice, pe bună dreptate sau nu, semne de întrebare cu privire la intențiile, soluțiile și competența autorităților:
- Cercetătorii au semnalat că Ministerul de Interne promite, la început de noiembrie, să rezolve o problemă cauzată chiar de el la începutul anului: blocarea accesului la documentele clasificate create în secolul al XX-lea și care fuseseră accesibile din 2007 încoace. „Atât de transparent a fost totul, încât cei prezenți la întâlnire au aflat, în majoritate, abia la sfârșitul întâlnirii că există un proiect de hotărâre de guvern privind declasificarea ’unor informații clasificate’ aflate în documentele din Fondul Arhivistic Naționale”, scria istoricul Dorin Dobrincu în PressHub.
- Tot în noiembrie, Ministerul Educației „s-a răzgândit și nu mai cere școlilor activități remediale pentru fiecare copil, ci doar pentru cei din grupurile vulnerabile”, anunța Edupedu.
- Site-urile de sport semnalau, în iulie, neclaritatea cu privire la cât urmau să fie impozitate câștigurile din pariuri. „Planul inițial presupunea o impozitare cu 40% a câștigurilor din jocuri de noroc, dar procentul ar fi fost modificat”, scria Gazeta Sporturilor.
- „Situație confuză după majorarea salariului minim. Surse: Se negociază și creșterea celor de peste 3.000 de lei”, scrie Europa Liberă pe 30 noiembrie.
Astfel de situații sunt în măsură să diminueze încrederea populației, spune sociologul Mihaela Stroe.
Iar o societate supusă unor astfel de presiuni, adaugă ea, nu are multe soluții în afara celor democratice – vot sau protest. În România însă, oamenii sunt „timizi” în a face eforturi în primul rând pentru a-și cunoaște drepturile și, apoi, pentru a le revendica.
„Cultura protestelor și a solidarității în a cere drepturile e slabă în România, iar atunci când ea cunoaște un avans, mesajele contradictorii, lipsa clarității, nesiguranța nu fac decât să producă letargie. Mesajele contradictorii aduc confuzie, iar confuzia duce la inacțiune. Or, progresul are nevoie de acțiune”, spune expertul în psihologie socială.
