Dezvoltarea infrastructurii pentru extracția gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep și pentru transportul acestora de pe mare pe uscat, la stația de la Tuzla, decurge conform planului și fără incidente, anunța OMV Petrom la începutul lunii februarie.

În largul Mării Negre, forajele au început în urmă cu un an, în timp ce platforma principală este în construcție în Indonezia și Italia.

Cristian Hubati, responsabil pentru explorare și producție la OMV Petrom, explica la începutul lunii februarie că majoritatea conductelor submarine sunt gata și depozitate la Constanța.

„Anul acesta începem instalarea conductelor, finalizarea stației de măsură, transportul și instalarea picioarelor conductei, a picioarelor platformei și a platformei de producție. Am finalizat forajul în zona Pescăruș, suntem acum în Domino”, a spus oficialul OMV Petrom.

Lucrările au avansat și pe uscat, a adăugat Hubati.

„Suntem avansați cu lucrările la stația de tratare a gazelor de la Tuzla. Subtraversarea plajei de la Tuzla este efectuată. Microtunelul este, practic, în poziție pentru a putea trage conductele submarine prin el. Platforma și picioarele platformei sunt în execuție”, a detaliat reprezentantul OMV Petrom.

Despre proiectul Neptun Deep, Romgaz a transmis Europei Libere că „orice informație în raport cu desfășurarea operațiunilor aferente proiectului Neptun Deep se comunică de către operatorul înregistrat, OMV Petrom SA”.

Ce se întâmplă cu gazele din perimetrul Neptun Deep

Gazele din perimetrul Neptun Deep se vând deja cel puțin de către unul dintre operatorii care le extrag: OMV Petrom. Cea de-a doua companie din asocierea pentru extragerea gazului din Neptun Deep, Romgaz – deținută de statul român – are jumătate din participație.

Cele două companii vor fi investit până la finalul proiectului în jur de patru miliarde de euro. Oficialii de la București speră că extragerea gazelor descoperite va asigura independența energetică a țării în anii următori și va face din România liderul energetic al Europei.

Jumătate din investițiile totale ale OMV Petrom pe anul 2026 (5,6 miliarde de lei) sunt destinate proiectului Neptun Deep, explica, la începutul lunii februarie, Alina Popa, director financiar și membru al consiliului de administrație al companiei.

OMV Petrom și Romgaz estimează că Neptun Deep va aduce la bugetul României aproximativ 20 de miliarde de euro pe parcursul derulării lui, din taxe și impozite, adică în aproximativ zece ani.

La aceste beneficii se adaugă avantajul preemțiunii în achiziția de gaze extrase – prevăzut în legislația românească. Adică statul are dreptul legal de a cumpăra primul gazele care se extrag de acolo.

La conferința de presă de la începutul lunii februarie, reprezentanții OMV Petrom au anunțat că au semnat deja opt contracte de vânzare a gazelor care vor fi extrase începând cu 2027. Au refuzat să le enumere.

Primul a fost semnat cu o mare companie din Germania – Uniper, după cum a scris agenția Bloomberg, în septembrie 2025.

Ministerul Energiei a transmis Europei Libere că firma din Germania a contractat de la OMV Petrom „sub 1% din producția totală estimată a zăcământului Neptun Deep”.

De asemenea, OMV Petrom a semnat, tot anul trecut, un contract de livrare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep cu compania de stat din Republica Moldova, Energocom SA, care ar reprezenta tot aproximativ 1% din cantitatea care va fi extrasă.

„Contractul semnat prevede furnizarea de gaze naturale timp de trei ani către punctul virtual de tranzacționare (VTP) din România, cu destinația finală Republica Moldova”, explică Ministerul Energiei.

La cererea Europei Libere de a preciza care sunt cumpărătorii de gaze din Neptun Deep, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care este informată cu privire la acest tip de contracte, a transmis că înțelegerile dintre OMV Petrom și cumpărători „au fost marcate drept strict confidențiale de către operatorul economic”.

Așadar, autoritățile refuză să anunțe ce companii românești au contractat gaze din perimetrul Neptun Deep.

Ce se știe însă neoficial?

Directorul Asociației Energia Inteligentă, fost președinte al consiliului de administrație al Romgaz, Dumitru Chisăliță, crede că printre primii clienți ai OMV Petrom/Romgaz sunt companii mari din România.

În ceea ce privește furnizorii de gaze din țară, Chisăliță spune că aceștia „au deschis canale de negociere pentru achiziția din Neptun Deep”. Expertul avertizează însă că, întrucât negocierea unui contract durează câteva luni, există riscuri.

„Până se trezește statul român, contractele sunt semnate. Cum un contract se face în câteva luni, există riscul ca zece ani să stăm pe tușă, deși vom fi mari exportatori de gaze”, avertizează directorul Asociației Energia Inteligentă.

Cel mai recent document public important în care statul român vorbește despre ce va face cu partea sa de gaze din proiectul Neptun Deep este așa numitul „Aranjament-cadru între Președintele României și Președintele Ucrainei privind cooperarea în sectorul energetic”, semnat joi, 12 martie, la Palatul Cotroceni, de liderii celor două țări, Nicușor Dan și Volodimir Zelenski.

Documentul, semnat odată cu cel de parafare a ridicării relației bilaterale la nivelul de parteneriat strategic, prevede că președinții României și Ucrainei au decis, printre altele:

- să dezvolte capacitatea și atractivitatea economică a Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, în vederea diversificării rutelor de aprovizionare cu gaze către Europa;

- să exploreze posibilitatea utilizării instalațiilor subterane de stocare a gazelor din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite prin Coridorul Vertical de Gaze, precum și a gazelor din producția viitoare din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, care va acoperi atât nevoile de gaze ale Ucrainei, cât și va asigura depozitarea în siguranță a acestora.

Ministerul Energiei a transmis Europei Libere că potrivit Legii 256 din 12 noiembrie 2018privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime. „gazele naturale comercializate prin contracte bilaterale vor fi oferite într-o primă fază, cu prioritate, statului român prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale”.

„Acest mecanism asigură accesul prioritar al României la resursele proprii”, susține Ministerul Energiei.

În același timp, aceeași lege prevede că, pe toată durata derulării acordurilor petroliere privind perimetrele offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora:

a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele respective, la prețurile și în cantitățile determinate de aceștia, în condițiile legislației naționale și europene în vigoare;

b) nu pot face obiectul unor restricții referitoare la preț, comercializare, ofertare și/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepția prevederilor legislației naționale și europene.

Pe de altă parte, Guvernul poate introduce, prin hotărâre și la propunerea Ministerului Energiei, restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare consumului clienților casnici, producătorilor de energie termică destinată populației și îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate.

Aceste măsuri trebuie să fie limitate în timp și scop și să se aplice proporțional cantităților totale de gaze naturale din producția internă.

La finalul anului trecut, Guvernul a prelungit licențele de explorare pentru OMV Petrom, pentru offshore (pe mare), cu doi ani, până în noiembrie 2027, iar pentru uscat, pentru explorare, cu cinci ani.

Ce fac autoritățile pentru valorificarea gazelor din Neptun Deep

Că România are nevoie de gaze mai ieftine atât pentru populație, cât și pentru industrie, se vede și mai bine în noul context de securitate.

Prețurile gazelor în România sunt mai mari decât în restul Europei, iar acestea au crescut puternic pe plan mondial după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, acum două săptămâni.

În acest context, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale, a semnalat că este pregătit să livreze gaze populației de la 1 aprilie, însă nu știe „dacă va avea la dispoziție cantități suficiente de gaze în acest scop și nici nu poate angaja oameni la departamentul de furnizare”, scria Profit.ro pe 3 martie, citându-l pe directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu.

Experta în energie Corina Murafa, membră a Comitetului Economic și Social European, atrăgea atenția într-o postare pe Facebook, pe 3 martie, după escaladarea atacurilor din Orientul Mijlociu, că România este vulnerabilă energetic la noua criză provocată de creșterea prețurilor la gaze și țiței.

„Producția domestică de țiței n-acoperă probabil nici 10% din necesar. La gaz stăm mai bine, dar suntem interconectați într-o piață globală, orice volatilitate de preț având efect de domino și la noi”, sublinia experta.

Noua criză mondială arată cât de valoroase pot fi gazele din Marea Neagră. Numai că, deocamdată, Guvernul nu are un plan public pentru valorificarea în interes național a gazelor din perimetrul Neptun Deep.

Un domeniu vital pentru securitatea economică a României este cel petrochimic.

România importă cea mai mare parte a îngrășămintelor necesare agriculturii, iar acest lucru se întâmplă inclusiv din Rusia și Belarus, după cum a explicat Europa Liberă într-un articol publicat în primăvara anului 2025.

Abia la începutul acestui an Romgaz a început negocierile pentru preluarea celui mai mare combinat de îngrășăminte, Azomureș.

Combinatul a stat în ultimii ani mai mult închis, invocând costul mare al gazelor – materia primă principală în fabricarea îngrășămintelor chimice.

La începutul lunii februarie, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu compania privată Ameropa Grains România, proprietara Azomureș. La întâlnire au participat și reprezentanții Romgaz, potențialul cumpărător.

Întâlnirea mediată de premier a fost precedată de comunicări publice emise de Ameropa Grains și Romgaz.

Romgaz preciza pe 13 ianuarie că „a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat în raport cu intervalul de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției”.

În același timp, Romgaz preciza că „va analiza și orice altă oportunitate de a investi într-un proiect în industria îngrășămintelor chimice pe piața din România”.

La începutul lunii martie, un alt mare jucător din industria petrochimică, Chimcomplex Borzești, a anunțat închiderea unor secții care consumă cantități mari de energie și posibile concedieri începând din aprilie 2026.

Directorul general al Chimcomplex, Ștefan Vuza, a declarat pentru Profit.ro: „Nu ne îngrijorează faptul că Chimcomplex a încheiat anul cu rezultate negative, deoarece, la nivel european, 74% dintre companiile din industrie au încheiat anul la fel”.

„Ne îngrijorează lipsa unei perspective pentru următorii patru ani și este important ca Guvernul României să înțeleagă să sprijine industriile energo-intensive.”

La solicitarea Europei Libere, Ministerul Energiei a transmis că „o strategie coerentă de valorificare a gazelor naturale se concentrează pe generarea de valoare adăugată ridicată în economia internă prin transformarea resurselor interne de gaze naturale în produse finite și energie, în locul exporturilor de materie primă brută”.

Ministerul adaugă că „sunt numeroase direcțiile de acțiune care pot fi avute în vedere”.

Instituția indică, printre altele:

• dezvoltarea sectorului petrochimic și a industriei îngrășămintelor prin revitalizarea combinatelor chimice;
• utilizarea gazelor naturale drept „combustibil de tranziție” în energie;
• extinderea infrastructurii de distribuție pentru consumatorii casnici și industriali și creșterea consumului intern prin racordarea comunităților și a parcurilor industriale;
• utilizarea gazului în transporturi, prin dezvoltarea stațiilor de alimentare cu gaz natural comprimat și gaz natural lichefiat pentru flotele comerciale și transportul public.

Europa Liberă i-a solicitat ministrului Energiei, Bogdan Ivan, un interviu pe acest subiect, însă acesta nu a răspuns.

Datele Ministerului Energiei arată că „în prezent, consumul intern de gaze naturale este acoperit din producția internă, extras din depozite de înmagazinare și import”.

În ianuarie 2026, producția internă de gaze a fost de 24 de milioane de metri cubi pe zi – pentru comparație, cantitatea înseamnă peste jumătate din consumul României de gaz într-o zi de iarnă.

Parlamentul intervine pe ultima sută de metri

Parlamentul a luat totuși inițiativa. Pe 26 februarie, deputata USR Cristina Prună a anunțat că a depus un proiect de lege care „își propune să încurajeze valorificarea superioară a gazului natural, de care dispune România, în industrie”.

Proiectul de lege este semnat de aleși de la aproape toate grupurile parlamentare.

Deputata Cristina Prună a explicat că România trebuie să se raporteze la gazul natural „ca la o resursă care să genereze valoare adăugată în economia românească, investiții și locuri de muncă bine plătite”.

Proiectul de lege prevede măsuri de încurajare a investițiilor în industrii strategice:

• profitul reinvestit în industria chimică bazată pe gaze naturale va fi scutit de impozit pe o perioadă de 5 ani de la prima investiție;
• amortizare „superaccelerată” a investițiilor;
• scutiri de la plata impozitului pe clădiri și pe teren, cu aprobarea autorităților administrației publice locale;
• scutirea de la plata taxelor pentru modificarea destinației sau scoaterea din circuitul agricol a terenurilor aferente investițiilor.

„Prin susținerea acestui sector (petrochimic – n.r.) vom genera un impact pozitiv pe scară largă în industrie, având în vedere rolul acestuia în producția de medicamente, îngrășăminte pentru agricultură, plastice, solvenți și materiale avansate”, mai spune deputata USR.

Cristina Prună explică pentru Europa Liberă: „Ideea e să valorificăm superior aceste gaze. În plan european, în 2024, industria chimică și-a înjumătățit ponderea și sunt două probleme: prețul în creștere la energie și reglementările de la nivelul Uniunii”.

Directorul Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, spune că proiectul de lege inițiat de Cristina Prună și alți parlamentari este benefic, dar „vine târziu”.

Expertul în energie mai crede că statul trebuia să aibă deja o strategie privind folosirea gazelor ce vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep. Gazul natural – crede Chisăliță – poate fi un instrument strategic atât pentru economie, cât și în negocierile cu Bruxellesul și Washingtonul.

Expertul se teme că decidenții fac mai degrabă calcule economice, specifice mediului privat, în detrimentul celor (geo)politice.

Gazele din Marea Neagră, miză de securitate națională

Perimetrul Neptun Deep se află în zona economică exclusivă (ZZE) maritimă a României, însă nu intră sub incidența garanțiilor de securitate prevăzute de tratatul de funcționare a NATO.

Ca atare, regula prevăzută de Articolul 5 – dacă un stat membru e atacat, ceilalți aliați îl ajută – nu funcționează, a explicat pe 20 ianuarie chiar șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

De ce? Pentru că zona economică exclusivă are statutul de „ape internaționale”, chiar dacă România are controlul resurselor de aici.

„Asta nu înseamnă că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Într-o astfel de situaţie, o să avem foarte mulţi aliaţi şi parteneri care vor fi alături de România pentru apărarea interesului naţional”, a declarat șeful militar al Armatei Române.

Generalul Vlad mai explica că „platformele care urmează să fie implementate în exploatarea Neptun Deep sunt în teritoriul naţional”. „Când am vorbit de infrastructură critică, m-am referit şi la cablurile subacvatice şi la cele de comunicaţii, la toate conductele care sunt submarine.”

Șeful Statului Major a mai precizat că responsabil de protejarea infrastructurii critice este Ministerul Afacerilor Interne, dar „Ministerul Apărării va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului naţional”.

Europa Liberă i-a solicitat ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, un interviu pe tema protejării infrastructurii critice românești din Marea Neagră, însă acesta nu a răspuns.

Acum câteva săptămâni, fostul comandant al Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) al NATO de la București, generalul în rezervă Constantin Toma, a susținut că „începând cu anul 2022, Rusia a organizat exerciții navale în raioane inclusiv în ZEE a României pentru a obstrucționa accesul navelor comerciale”.

Generalul Toma a adăugat că „rachete rusești au atacat nave comerciale în ZEE a României care transportau cereale ucrainene”, iar „mine maritime au ajuns atât în ZEE cât și în apele teritoriale ale Românei”.

În septembrie 2024, o nava comercială a fost lovită la 30 de mile marine (aproximativ 55 de kilometri) de localitatea Sfântu Gheorghe din județul Tulcea.

Europa Liberă l-a întrebat pe șeful Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, de câte ori a notificat Moscova Bucureștiul că face exerciții militare în spațiul economic exclusiv al României în ultimii patru ani de război.

Am primit următorul răspuns: „Încă de la începutul războiului din proximitate, Federația Rusă a transmis notificări de avertizare, privind existența unui anumit grad de risc pentru traficul aerian și maritim în anumite zone din Marea Neagră. Notificările de acest tip se transmit periodic, în funcție de modul în care evoluează situația conflictului din Ucraina.”

Forțele Navale ale României, responsabile de apărarea, la nevoie, a spațiului maritim și fluvial, admit că „infrastructura energetică critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep, este expusă unor riscuri complexe de natură geopolitică, de securitate maritimă, tehnologice și operaționale”.

Instituția spune pentru Europa Liberă că Forțele Navale „sunt capabile să execute misiuni sistematice de cercetare, supraveghere, control și/sau intervenție cu nave sau aeronave, protecția căilor de comunicații/navelor de transport și de pescuit, a platformelor de foraj marin proprii, să asigure condițiile de securitate pentru exploatarea și valorificarea resurselor marine din zona economică exclusivă”.

Forțele Navale Române sunt structura militară cel mai slab dotată – în privința forțelor de care dispune – din întreaga Armată Română și insistă că au nevoie de „capabilități noi, interoperabile”.

Ministerul Apărării a început procesul de achiziții pentru mai multe dotări destinate Forțelor Navale:

• o corvetă ușoară clasa HISAR
• nave de patrulare maritimă
• vedeteNavă militară de dimensiuni reduse, care navighează pe fluvii sau în apropierea litoralului. de intervenție pentru scafandri
• corvetă europeană de patrulare
• elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață de tip H215M
• sisteme fără pilot (V-BAT)
• echipamente radiotehnice
• sisteme de comunicații.

La începutul lunii februarie, consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat pentru Reuters că „România trebuie să investească în capacități avansate de detectare”, pentru a proteja proiectul Neptun Deep.

„Acestea includ […] radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să fim mult mai conștienți de ceea ce se întâmplă în largul mării și aceasta este o prioritate.”

O parte din aceste capacități vor fi finanțate prin programul de reînarmare SAFE a Uniunii Europene, prin care Armata Română va face achiziții de aproape 10 miliarde de euro până în 2030.

Pe de altă parte, România și Bulgaria discută în această perioadă între ele, dar și cu Comisia Europeană, despre construirea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră.

România vrea ca această nouă structură să fie în județul Constanța. Hubul este unul dintre obiectivele prevăzute în strategia de securitate pentru Marea Neagră a Uniunii Europene, prezentată în mai 2025.

Strategia prevede noi investiții, din bani europeni, în România și Bulgaria – ambele riverane la Marea Neagră cu 245 km, respectiv 354 km de țărm.

Banii europeni ar urma să fie investiți în porturi, căi ferate și aeroporturi, astfel încât acestea să facă față, în caz de nevoie, transportului de echipamente militare grele.

Hub-ul va fi, între altele, un centru care va monitoriza situația de securitate pe mare și locul din care se vor emite avertizări timpurii pentru Europa.

De asemenea, hub-ul are rolul de a monitoriza situația infrastructurilor critice din Marea Neagră: cabluri submarine, platforme etc.

„Asta înseamnă că trupele pot fi acolo unde este nevoie de ele, atunci când este nevoie”, a explicat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene, în mai 2025.

Fără legislație pentru protejarea Neptun Deep

Fostul consilier prezidențial George Scutaru, susține într-un articol publicat joi, 12 martie, de Defense România, că România pur și simplu nu are legislația necesară pentru a putea apăra la nevoie, platformele din perimetrul Neptun Deep.

„Noi nu avem legislație și nu știm ce să facem în scenariul în care apare o dronă care să lovească o platformă. Nu avem decât cei 500 de metri de siguranță în jurul unei platforme, iar la viteza unei drone, asta înseamnă două secunde; nu ai cum să reacționezi”, spune el.

„Experiența m-a învățat că, atunci când vorbim despre Federația Rusă, trebuie să pregătim pentru cele mai negre scenarii”, avertizează George Scutaru în același articol.

Scutaru, care este și lider al think tankului New Strategy Center, menționează că interesul SUA pentru Marea Neagră a scăzut simțitor, iar România va trebui să își construiască o forță de descurajare credibilă care să apere exploatările de gaze.

„În 2027, vom fi principalul producător de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce va diminua influența rusă. Acțiunile hibride ale Rusiei ar putea ave loc și în zona economică exclusivă a României”, conchide George Scutaru.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.