VIDEO Florin Cîțu: Ministrul de Finanțe se retrage din Banca rusească de investiții, nu și România

„În primele zile (de când am devenit ministru, n.r.) am ieșit din acea bancă rusească în calitate de ministru”, a spus Florin Cîțu, explicând că este un mesaj clar că „România se întoarce spre partenerii strategici, NATO și Europa”.

Nivelul de reprezentare al României în cadrul băncii a coborât la nivelul de secretar de stat, dar ministrul de Finanțe spune că, deocamdată, nu se pune problema ieșirii României din această structură.

„Nu s-a discutat retragerea României din Banca de Investiții în acest moment. Nu mă mai gândesc la așa ceva, voiam doar la nivel de ministru să nu fim reprezentați în această bancă”, a mai spus Florin Cîțu care punctează că este o promisiune pe care a făcut-o înainte să devină ministru și pe care nu vrea să o încalce.

Subiectul Băncii Internaționale de Investiții a devenit unul fierbinte în momentul în care actualul ministru de Finanțe l-a acuzat pe Eugen Teodorovici, predecesorul său, că ar avea imunitate diplomatică oferită de Moscova și că nu plătește taxe statului român pentru că este guvernator al Băncii Internaționale de Investiții. Pe atunci, senatorul liberal Florin Cîțu atrăgea atenția că, până în noiembrie 2018, România era reprezentată la BII de un secretar de stat și de un director, numiți de ministrul de resort (ordinul despre care vorbea data din 2007).

Ulterior, ministrul Finanțelor devenea cel care reprezenta România, în calitate de guvernator al Băncii Internaționale de Investiții (BII). Consiliul Guvernatorilor, principalul organism de conducere al băncii determină direcțiile generale ale operațiunilor băncii și aprobă strategia de dezvoltare a acesteia și este format din reprezentanții statelor membre astfel: cinci miniștri de finanțe sau viceprim-miniștri (Cehia, Ungaria, Mongolia, România și Slovacia), doi guvernatori ai băncilor centrale (Cuba și Vietnam) și doi miniștri adjuncți ai finanțelor (Bulgaria și Rusia). Reprezentanții Consiliului se întâlnesc atunci când este nevoie, „dar nu mai puțin de o dată pe an”.

Eugen Teodorovici s-a apărat în fața acestor acuzații spunând că privilegiile și imunitățile guvernatorilor „se limitează strict la îndeplinirea atribuțiilor oficiale ale acestora în calitate de guvernatori”.

În prezent, pe site-ul Băncii Internaționale de Investiții, în structura membrilor Consiliului Guvernatorilor apare încă Eugen Teodorovici.

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost creată în anii 1970 și era instituția financiară care finanța în trecut CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, cu sediul la Moscova până în acest an, când cartierul general al băncii a fost mutat la Budapesta. România a devenit membră a acestei bănci în 1971, când aceasta deservea întreg spațiul socialist.

După o perioadă de relativă amorțire, care a durat din 1990 până în 2012, banca decide să își reia activitatea.

Nouă state foste comuniste au continuat să rămână sau au revenit ulterior ca acționari ai BII: Rusia (44,18%), Ungaria (14,72%), Bulgaria (12,43%), Cehia (11%), România (7,69%), Slovacia (6,32%), Cuba (1,58%), Vietnam (1,08%), Mongolia (1%).

Deși pe numele BII s-a pus eticheta de „bancă rusească”, mai ales că Rusia este principalul acționar, conducerea instituției financiare atrage atenția că țările UE controlează cumulat mai mult de 50% din voturi.

La finalul anului trecut, la întâlnirea conducerii băncii, de la Varadero, în Cuba, a fost hotărâtă între altele mutarea sediului de la Moscova la Budapesta, mișcare despre care BII spune că „va ajuta la creșterea capitalului băncii, va duce la o sporire a activităților de creditare și investiții ale băncii, va duce la o scădere a costurilor de finanțare, va aduce vizibilitate băncii și va crea oportunități pentru a atrage noi acționari”.

Biroul de la Moscova al băncii se va ocupa de gestionarea operațiunilor pe care banca le are în statele care nu sunt membre ale UE, au precizat reprezentanții instituției într-un răspuns pentru Europa Liberă.

Banca nu este taxată în țările membre și beneficiază de o serie de imunități și privilegii. Presa de la Budapesta a scris în mai multe rânduri despre privilegiile acordate de autoritățile maghiare Băncii Internaționale pentru mutarea sediului în capitala Ungariei, printre care și imposibilitatea ca autoritățile statului maghiar de a intra în sediul instituției, fără o autorizare prealabilă.

• De asemenea, BII nu se supune reglementărilor băncilor centrale și, fiind o instituție interguvernamentală cu statut internațional, nu i se aplică sancțiunile impuse Rusiei după conflictul din Crimeea.

După cum au precizat reprezentanții Băncii Internaționale pentru Investiții, pentru Europa Liberă, în prezent, portofoliul de împrumuturi în România acoperă domenii precum infrastructura, sectorul serviciilor, agricultura și industria alimentară, susținerea IMM-urilor. Totodată, banca a lansat și emisiuni de obligațiuni la Bursa de la București, cea mai recentă, la finalul lunii octombrie, în valoare de 500 de milioane de lei, „cel mai mare plasament în lei”.

Economistul Dragoș Cabat amintea anterior că, prin astfel de împrumuturi „poate crește influența Rusiei în zone pe care ea le consideră strategice”.

Relocarea în Europa a făcut ca banca să își extindă baza de investitori – practic banca de investiții este un intermediar între companiile care au nevoie de capital și investitorii instituționali sau individuali care sunt dispuși să investească in acele companii - BII precizând că are, potrivit celor mai recente date, investitori din peste 170 de entități și instituții, de la fonduri de pensii la companii de asigurare sau bănci, din 12 jurisdicții, printre care Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Olanda, Ungaria, Republica Moldova, România, Rusia și Marea Britanie.