Autostrada Transilvania - lot atribuit după șase amânări. Care e stadiul construcției drumului care va lega Moldova de vestul României

Autostrada Transilvania, cel mai amplu proiect de infrastructură rutieră din România post-comunistă, s-a tranformat dintr-o investiție pe termen lung, cu lucrări începute în 2004, într-una pe termen foarte lung.

Asta chiar dacă reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au făcut recent un anunț menit să transmită optimism: ultimul lot necontractat al autostrăzii, între Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău, lotul cunoscut ca Meseș, care include și cel mai lung tunel rutier din țară, are constructor desemnat.

Este vorba de o asociere de două companii din Turcia, în frunte cu Makyol, a cărei ofertă, de 1,3 miliarde de euro (6,6 miliarde de lei, fără TVA), a fost desemnată câștigătoare la licitația oragnizată de compania de drumuri.

Chiar și într-un scenariu fără contestații - puțin probabil, conform surselor Europei Libere, dat fiind istoricul licitației lansate încă din februarie 2023 - șoferii vor putea circula pe acest lot de autostradă cel mai devreme din 2031.

Asta întrucât contractul se întinde pe șase ani jumătate: un an și jumătate pentru proiectare și cinci ani pentru execuție.

Pe celelalte patru loturi din Autostrada Transilvania, încă nefinalizate, lucrările au fost contractate, dar șansele ca vreunul din acestea să devină circulabil înainte de 2026 sunt infime.

Iar pe de altă parte, „Coridorul Unirii” – care ar trebui să lege Moldova de Transilvania, prin A8 Ungheni-Iași-Târgu-Mureș și, de aici, cu Europa, prin autostrada Transilvania, Târgu-Mureș - Gilău (lângă Cluj-Napoca) - vama Borș II (lângă Oradea) – se va lăsa (mulți ani) așteptat.

Autostrada A8, Ungheni-Iași-Târgu-Mureș și autostrada Transilvania, Târgu-Mureș - vama Borș (lângă Oradea) ar urma să conecteze regiunea Moldovei și Republica Moldova de rețeaua de drumuri rapide a Europei.

De altfel, proiectul A8 este mult mai în urmă decât cel al autostrăzii din Ardeal, pornită acum două decenii de americanii de la Bechtel.

Cele două autostrăzi (577 km, în total) formează unul din cele cinci coridoare de conectivitate rutieră ale României cu rețeaua de drumuri rapide din restul Europei, prevăzute în Masterplanul național de Transport pentru perioada 2021-2030, aprobat de Guvern.

Makyol, contract la aceeași valoare cât cele patru loturi de pe Sibiu-Făgăraș

CNAIR a desemnat câștigătorul licitației pentru „lotul Meseș” al autostrăzii Transilvania după șase amânări ale deciziei, începând cu martie 2024.

Porțiunea are 41 de kilometri, e cuprinsă între Poarta Sălajului și Nușfalău (jud. Sălaj), are cel mai lung tunel rutier din țară - 2,89 kilometri, cu două galerii pentru fiecare sens, totalizând 5,78 km. Proiectul include 65 de viaducte, poduri și pasaje întinse pe 13 kilometri.

Au fost șapte companii și asocieri de companii înscrise la licitație – aceasta a fost suspendată pe parcursul anului 2023, din cauza unor contestații și acțiuni în instanță.

În faza finală a evaluării tehnice și financiare au rămas trei competitori. Sunt companiile cu cei mai mulți kilometri de autostrăzi și drumuri expres contractate în România: Makyol (în asociere cu Ozaltim), din Turcia, WeBuild (Italia) și UMB, din România.

Amânările s-au datorat complexității documentației de evaluare, au explicat reprezentanții CNAIR.

Banii (1,3 miliarde de euro) pentru investiție vor fi asigurați prin programul Transporturi 2021-2027, cu fonduri UE, și din exercițiul financiar european viitor, respectiv de la bugetul de stat.

Valoarea estimată de către CNAIR pentru contract a fost chiar mai mare, de 1,5 miliarde de euro, sumă care include și „rezervele de implementare”, care pot fi alocate în situații obiective care cer adaptarea soluțiilor tehnice.

În evaluare, prețul oferit a avut o pondere de 55%. Următoarele criterii ca importanță au fost: metodologia de planificare a resurselor tehnice și umane, experiența inginerilor proiectanți de drumuri, tuneluri și poduri, respectiv a managerului de proiect și garanția suplimentară oferită pentru lucrări.

Desemnarea ofertei asocierii din Turcia drept câștigătoare pe lotul Meseș nu trebuie să mire, spune Șerbănescu: „Companiile turcești au și know how-ul, adică experiența, dar și capacitatea, umană și tehnică, să facă autostrăzi și să ofere și prețuri competitive”.

Asta în condițiile în care tot mai multe companii din Turcia au câștigat în ultimi ani licitații publice pentru autostrăzi și drumuri expres din România.

Conform Econmedia, oferta Makyol-Ozaltin pentru lotul Meseș ar fi fost cu peste 40 de milioane de euro mai mică decât a WeBuild și cu aproximativ 170 de milioane de euro mai scăzută decât a UMB.

Lotul Meseș se învecinează cu cei 13,5 km inaugurați în 2023 (cu roșu) și cu tronsoanele construite de UMB (albastru deschis), finanțate prin PNRR.

Înființată în 1965, Makyol a construit aeroporturi, baraje, tuneluri, drumuri și autostrăzi, în Turcia și, începând cu anul 2000, și în Albania, Irak, Maroc sau Kuweit, conform prezentării de pe propriul site.

În România, Makyol a câștigat licitațiile pentru toatele cele patru loturi ale autostrăzii A13 între Sibiu și Făgăraș, cu o lungime totală de 67 de km.

Ca o coincidență, valoarea contractelor pe cele patru loturi este similară cu cea de pe lotul Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău. Contractele de pe A13 au fost semnate în 2023, trei dintre ele au termen de finalizare 2028, iar unul – 2027.

„Pe Sibiu-Făgăraș vorbim de patru loturi, aici de unul singur, cu valoare foarte mare”, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

Dacă Makyol va rămâne câștigător și după expirarea celor zece zile pentru depunerea contestațiilor, va avea în derulare un proiect cu un buget consistent asigurat până după 2030.

Tocmai valoarea ridicată a contractului și faptul că licitația a fost una foarte disputată face să fie puțin probabilă lipsa contestațiilor, adaugă Șerbănescu.

Eventualele contestații vor împinge semnarea contractului în 2025 și implicit termenul de realizare până în 2032.

Între timp, Makyol lucrează, în asociere cu Alsim Alrko și la lotul 1 al magistralei de metrou M6 Gara de Nord - Aeroportul Otopeni. Este vorba de 6,6 km între stația 1 Mai și mall-ul Băneasa, cu finanțare și din PNRR. Lucrările, cu o valoare de 240 de milioane de euro, au început în decembrie 2023 și ar trebui să fie gata în 2027.

Pe celălalt tronson, de la mall-ul Băneasa la Otopeni (7,6 km), lucrările sunt realizate de o altă asociere din Turcia, Gülermak și Somet.

De asemenea, compania turcă are în derulare realizarea lotului 3 Pietroasele- Buzău (13,9 km) din secțiunea Ploiești-Buzău a autostrăzii A7, în asociere cu compania turcă Nurol. Valoarea contractului este de peste 230 milioane de euro.

La rândul său, compania asociată cu Makyol pentru lotul Meseș, Ozaltin, are, conform prezentării de pe site-ul propriu, zeci de ani de experiență în construcții civile, căi ferate, autostrăzi și proiecte de energie.

Este liderul asocierii care construiește lotul 1 din Drumul Expres Craiova - Pitești (17,7 km), cu o valoare a lucrărilor de 88 milioane de euro.

Ozaltin a semnat în acest an, contractul pentru devierea traseului de pe lotul vecin cu lotul Meseș, Nădășelu - Zimbor, în urma unor alunecări de teren. Este vorba de lucrări pe 5 km de autostradă, care includ două viaducte, cu o valoare de 200 de milioane de euro și termen de finalizare 2026.

Șanse slabe pentru un nou tronson până în 2026

Proiectul autostrăzii Transilvania în forma actuală are 270 de kilometri, între Târgu-Mureș și vama Borș (Bihor).

La semnarea contractului cu Bechtel, în 2003, autostrada avea 415 kilometri, până la Brașov, însă sectorul de aici până la Târgu-Mureș a fost scos din proiect.

Din cei 270 de km sunt circulabili 113 kilometri între Târgu-Mureș și Nădășelu (județul Cluj).

În schimb, pe distanța Nădășelu - Borș (157 km) se circulă pe mai puțin de 20 de kilometri: 5,3 km între Biharia și Borș, inaugurați în 2020 și 13,5 km între Nușfalău și Suplacu de Barcău - lotul cu care România a depășit în septembrie 2023, 1.000 de km de autostrăzi și drumuri expres construiți.

Restul traseului e împărțit în cinci loturi: Nădășelu-Zimbor (30 km), Zimbor - Poarta Sălajului (12,5 km), Poarta Sălajului - Zalău - Nușfalău (41 km), Suplacu de Barcău - Chiribiș (28.5 km) și Chiribiș - Biharia (26.3 km).

Loturile unde lucrările sunt cele mai avansate, Nădășelu-Zimbor și Zimbor - Poarta Sălajului, ambele contractate încă din 2020 de grupul UMB și finanțate prin PNRR, ar putea fi gata încă din 2025 - primul doar pe o porțiune - a transmis recent asociația Pro Infrastructură.

Scriptic, constructorul a primit extensii de timp pe ambele contracte, în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, până în 2026.

Antreprenorul UMB este însă „foarte slab mobilizat”, a semnalat asociația, în condițiile mobilizării masive de pe autostrada A7, unde autoritățile din Transporturi mizează pe inagurarea în acest an a patru tronsoane de pe distanța Buzău-Focșani.

La capătul lotului Zimbor - Poarta Sălajului, UMB va face și un nod rutier, după o licitație separată, în valoare de 14 milioane de euro, cu termen de realizare de 10 luni.

În schimb, pe tronsonul Nădășelu-Zimbor situația este mai complicată. Stadiul lucrărilor este de 77% dar, din cauza alunecărilor de teren constatate în timpul acestora, traseul a fost deviat pe o distanță de 5 km, în cadrul unei licitații separate.

Constructorul lotului Zimbor - Poarta Sălajului, UMB, și-a concentrat anul acesta în special pe A7 și pe Drumul expres Craiova-Pitești.

A fost adjudecată de Ozaltin, care va construi două viaducte, la Nădășelu și Topa Mică, cu termen de finalizare 2026. În cel mai optimist scenariu, în 2025 ar putea fi terminat primul dintre viaducte și inaugurată porțiunea Nădășelu-Topa Mică, „cu o teoretică descărcare (de trafic rutier, n.r.) provizorie”, spune Pro Infrastructura.

„Cu prea mulți de «dacă» și cu «parcă», probabil că aceste scenarii super-optimiste nu vor deveni realitate în 2025”, conchide asociația.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, admite că, în condițiile în care viaductele au termen de finalizare abia peste doi ani, finalizarea lucrărilor pe Nădășelu - Zimbor s-ar putea să nu fie grăbită.

Nu puterea de mobilizare a UMB va fi problema, chiar dacă acesta va prioritiza și în 2025 lucrările de pe A7, pe sectorul Buzău-Pașcani.

Pe lotul dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș (26,3 km) lucrările au fost contractate în decembrie anul trecut de compania Erbașu, pentru 177 de milioane de euro.

Viaduct început de compania Bechtel, peste un lac de acumulare de pe tronsonul Suplacu de Barcău - Chiribiș.

Porțiunea de autostradă a fost numită în trecut și „lotul blestemat”, întrucât a fost realizat aproape pe jumătate de către Bechel - inclusiv o mare parte dintr-un viaduct peste un lac de acumulare - dar a fost marcat de proceduri întrerupte. Termenul de finalizare este martie 2026.

Lucrări preconizate la peste un an de la semnarea contractului

O situație controversată este pe lotul Chiribiș-Biharia (28,5 km), unde în martie anul acesta a fost semnat contractul în valoare de 157 milioane de euro, cu firmele Precon Transilvania și Citadina.

Pe rolul instanței de apel este însă un proces între grupul de firme Selina, a omului de afaceri Beniamin Rus, cu care CNAIR reziliase contractul în 2020. Precon este în acealași timp parte a grupului Selina.

Ordinul de începere a proiectării a fost emis însă pentru luna mai 2025, în așteptarea unei decizii a instanței.

„Am recurs la această soluție pentru a evita orice problemă, în condițiile procesului”, spune Alin Șerbănescu.

Întârzierea unei decizii judecătorești ar putea întârzia startul lucrărilor, menționează CNAIR.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.